Insemnarile lui Georges Milesco - 118106

Roman autobiografic
Cartea aceasta am scris-o mai ?nt?i ?n fran?uze?te la Paris, ?n 1958-1959. Era un moment dramatic al istoriei noastre ?i al vie?ii mele ?n particular: dezn?dejdea de dup? ?n?bu?irea revolu?iei ungare din 1956, decep?iile mele din anul petrecut la Radio Europa Liber?, la M?nchen, grava dezbinare dintre mine ?i so?ia mea... E o carte trist? ?i profund pesimist? de la mijlocul vie?ii mele, ?n care trec pe seama eroului, Georges Milesco, mai toate avatarurile vie?ii mele de p?n? atunci.
Am dat manuscrisul amicului meu Emil Cioran ca s?-l citeasc?. Mi-a spus cam a?a ceva: ?E bine scris, dar ai prea pu?ine ?anse s-o publici... Nu e ?n stilul ?noului roman? [Nathalie Sarraute, Alain Robbe-Grillet...]. Apoi, participarea la r?zboiul ?mpotriva Uniunii Sovietice, at?t de ?ndr?git? de fran?uji!... Dar, dac? ajungi odat? cunoscut ?n alt domeniu [se g?ndea la teza mea de filozofie a istoriei], poate ai s? po?i"... Acel moment s-a prezentat vreo 45 de ani mai t?rziu, ?n Rom?nia, ?i am ?ndr?znit s? public cartea, tradus? de mine ?n rom?ne?te.
A fost ?ns? singura mea carte care s? se v?nd? foarte ?ncet, pe c?nd toate celelalte se cump?r? cu miile ?i chiar zecile de mii. Cauza probabil? era confuzia dintre numele eroului ?i cel al sp?tarului Nicolae Milescu (care, fie zis ?n parantez?, nu s-a chemat Milescu niciodat?, ci doar ?Nicolae Sp?tar"... Milescu a fost numele luat de frate-su dup? o mo?ie a nevestii)! (Neagu DJUVARA)