Jurnalul Annei Frank - 122778

Pentru prima oar? ?n rom?ne?te versiunea definitiv? a Jurnalului, tradus? dup? originalul neerlandez

Povestea tragic? a Annei Frank e bine cunoscut?. ?mpreun? cu familia ei ?i al?i cunoscu?i evrei, Anne a stat ascuns? timp de doi ani (6 iulie 1942?4 august 1944), de teama deport?rii ?n lag?r, ?n a?a-numita Anex? a sediului firmei patronate de tat?l s?u, ?n Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani c?nd a intrat ?n Anex?. A ?inut aici un jurnal (?nceput anterior, ?n 12 iunie 1942), devenind la un moment dat con?tient? c? el va reprezenta un document important dup? ce r?zboiul se va sf?r?i. ?n 4 august 1944, a?adar nu mult dup? debarcarea Alia?ilor ?n Normandia, c?nd finalul recluziunii p?rea foarte aproape, Anne ?i ceilal?i ?apte locatari ai Anexei sunt aresta?i ?i mai t?rziu deporta?i cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excep?ia lui Otto Frank, to?i vor muri. Anne ?i sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen ?n februarie sau martie 1945. Eliberat din lag?rul de la Auschwitz, tat?l Annei va publica ?i va face cunoscut ?n toat? lumea jurnalul fiicei sale.

Anne Frank este un nume familiar chiar ?i pentru cei care nu au citit Jurnalul. ?l poart? str?zi, ?coli de pe toate meridianele. ?l poart? mult vizitatul muzeu din Amsterdam ?i funda?ia care l-a organizat ?n imobilul unde se afla Anexa secret?.
Anne Frank ?i jurnalul ei figureaz? pe mai toate listele de excelen?? ale veacului XX privitoare la personalit??i ?i la c?r?i - Cei mai importan?i oameni ai secolului, Cele mai bune c?r?i publicate ?n secolul XX, Operele literare definitorii pentru acela?i secol, ca s? numim doar c?teva din multele topuri stabilite de speciali?ti, de ziari?ti ori chiar de marele public.
Din 1947, c?nd s-a publicat pentru prima oar? ?n ??rile de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus ?n peste 65 de limbi. S-a v?ndut ?n ?ntreaga lume ?n peste 30 de milioane de exemplare.
La celebritatea Jurnalului au contribuit ne?ndoielnic adapt?rile sale teatrale ?i cinematografice, faptul c? a devenit materie de studiu ?n multe ?coli din lume, c? a fost obiectul unor analize subtile, dar ?i ?inta unor vehemente atacuri.

?Era o t?n?r? scriitoare minunat?. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei. Parc? ai vedea, la vitez? m?rit?, un film cu un f?t care cap?t? brusc chip ?i ?ncepe s? st?p?neasc? lucrurile... dintr-odat?, descoper? reflec?ia, brusc, face portrete, schi?e de personaje, ?i iat? lungi ?nt?mpl?ri complicate, povestite at?t de frumos, ?nc?t par s? aib? ?n spate zeci de ciorne. ?i f?r? inten?ia otr?vit? de-a fi interesant? sau profund?. Este ea ?ns??i... Ardoarea, spiritul care o anim? ? mereu activ, pun?nd mereu lucrurile ?n mi?care... E ca o surioar? pasional? a lui Kafka, este feti?a lui pierdut?.? (Philip ROTH, The Ghost Writer)