Ferenczy , Ardealul , pamant romanesc , 1941 , semnata de Elena Bacaloglu

Dimensiuni : 26,5 x 20,5 cm , 30 pagini , semnata pe coperta 1 de Elena Bacaloglu . In 1921, se formeaza „Miscarea Nationala Fascista Italo-Romana” sau „Miscarea Nationala Culturala si Ecumenica Italo-Romana”, lider fiind Elena Bacaloglu, o jurnalista ce a fost initial casatorita cu Ovid Aron Densusianu si apoi cu un italian, membru al Partdului Fascist Italian, condus de Mussolini. In 1923, cele doua partide fasciste din Romania se unesc si formeaza „Miscarea Nationala Fascista”. „Partidul Fascist din Romania” a castigat teren mai ales dupa crearea in 1929 de catre Mussolini a statului Vatican, fapt care a dat un impuls deosebit lansarii fascismului prin comunitatile catolice din lume. Elena Bacaloglu (19 decembrie 1878, Bucureşti - 25 noiembrie 1947, Bucureşti) este o prozatoare şi publicistă. Sora mezină a lui George Bacaloglu şi a lui Victor A. Bacaloglu, ofiţeri de carieră, cu preocupări publicistice şi literare, Bacaloglu îşi face educaţia într-un pension şi, probabil, după ce se căsătoreşte cu Radu D. Rosetti, audiază cursuri de literatură, filosofie şi istoria artei la Bruxelles şi Paris. Divorţând, se va recăsători în 1902 cu Ovid Densusianu, de care se desparte curând. Îşi va creşte singură copilul, viitorul scriitor Ovid Densusianu-fiul. O traducere din Carmen Sylva, Robia Peleşului (1897, semnată Elena Radu Rosetti), e urmată de un mic studiu, intitulat Despre simbolism şi Maeterlinck (1903). Bacaloglu colaborează cu versuri, proze scurte şi „cozerii literare", iscălite şi Elena Densusianu sau Elena Bacaloglu-Densusianu, în „La Roumanie" şi „Ţara". Tipăreşte romanul În luptă (1,1906), continuat de Două forţe (II, 1908). Cel de-al treilea volum, Izbânda noastră, anunţat, n-a mai apărut. Ulterior, Bacaloglu va locui, până în preajma celui de-al doilea război mondial, în Italia, unde face propagandă culturii române. În ţară trimite corespondenţe şi, mai rar, traduceri periodicelor „Ordinea", „Adevărul", „Dimineaţa", „Noua revistă română", „Universul" etc. O parte din articolele şi conferinţele ţinute în Italia e adunată în volumele Preuves d'amour (1914), Per la Grande Rumania (1915), Movimento nazionale fascista italo-rumeno (1923). Târziu, va publica în „Porunca vremii" o suită de amintiri despre fiica lui Dostoievski. Dacă studiul Despre simbolism şi Maeterlinck reţine atenţia ca atitudine în favoarea moder¬nismului, „romanul psihologic" În luptă, grevat de un tezism feminist şi de subiectivitate şi scris într-un limbaj artificios, e un eşec. Mai interesante sunt prozele scurte, „cozeriile" şi „scrisorile" din Italia, unele - veritabile reportaje, altele - pagini de jurnal intim. Opera • Despre simbolism şi Maeterlinck, Bucureşti, 1903; • În luptă, vol. I, Bucureşti, 1906, vol. II: Două forţe, Bucureşti, 1908; • Naples et son plus grand poete, Neapole, 1911; • Bianca Milesi e Giorgio Asachi, Roma, 1912; • Preuves d'amour, prefaţă de Helene Vacaresco, Bucureşti, 1914; • Per la Grande Rumania, Bucureşti, 1915; • Movimento nazionale fascista italo-rumeno, Milano, 1923. Traduceri • Carmen Sylva, Robia Peleşului, Bucureşti, 1897.