Anunt expirat

INSTALATII NAVALE DE BORD. CONSTRUCTIE SI EXPLOATARE de ION C. IONITA si JIMBU APOSTOLACHE

Preț:
89,00 RON

INSTALATII NAVALE DE BORD. CONSTRUCTIE SI EXPLOATARE de ION C. IONITA si JIMBU APOSTOLACHE
Data anuntului: 22 Octombrie 2013 04:44:00

Vânzatorul este direct răspunzator pentru produsul afișat în această pagină.



Stare produs: Aproape Nou

Garanție: Ofer garanție

Factură: Fără factură


INSTALATII NAVALE DE BORD

CONSTRUCTIE SI EXPLOATARE

de ION C. IONITA si JIMBU APOSTOLACHE

EDITURA TEHNICA, 1986

368 PAGINI

DESCRIERE:

1. Probleme generale

2. Generatoare hidropneumatice utilizate in inst. navale

3. Instalatii de balast-santina

4. Instalatii separatoare de reziduri petroliere

5. Instalatii de stingere a incendiilor

6. Instalatii de conditionare a a erului din incaperile navelor

7. Instalatii sanitare

8. Instalatii caracteristice navelor petroliere

9. Instalatii de sustentatie la navele cu perna de aer

10. Actionari hidrostatice

11. Instalatii de ancorare, legare si remorcare

12. Instalatii gravitationale

13. Instalatii de guvernare a navelor

14. Instalatii caracteristice navelor de pescuit industrial

EXTRAS DIN CARTE:

Instalatia de balast-santina

Instalatia de balast-santina se utilizeaza pentru deplasarea centrului de greutate al navei prin ambarcarea, deplasarea si debarcarea balastului lichid, pecum si pentru evacuarea peste bord a apelor colectate în santina.

1.     Destinatie si cerinte generale 

Instalatiile de balast-santina sunt formate din circuite de balastare si circuite de drenare, interconectate între ele, putând avea pompe si segmente de tubulatura comune. Interdependenta celor doua instalatii, diferite ca destinatii, este posibila datorita agentului de lucru comun - apa, si faptului ca sunt amplasate la nivelul fundului navei. Prin folosirea unui numar mai mic de pompe si a unor tubulaturi de lungime mai redusa scade si masa si volumul instalatiilor.

Cerintele impuse instalatiilor de balast-santina sunt:

-         sa asigure in timp util corectarea centrului de masa a navei conform necesitatilor impuse de stabilitatea navei

-         sa umple si sa dreneze complet tancurile, santina si coferdamurile, atât pentru nava cu asieta dreapta, cât si pentru înclinari îndelungate

-         sa functioneze astfel încât sa fie exclusa inundarea accidentala a navei, degradarea de catre apa a marfurilor sau contaminarea combustibililor si lubrefiantilor

-         sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere

-         sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificatie la construirea navelor si echipamentelor lor, în vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi

-         sa respecte regulile internationale privind poluarea (ex.MARPOL)

-         sa dispuna de mijloace de actionare locala si la distanta a pompelor

-         sa prezinte mijloace de conducere a apelor reziduale catre locurile de colectare

-         sa aiba cât mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile

-         sa fie executate din materiale rezistente la coroziune

In cadrul functiei de salvare, instalatia de balast-santina asigura evacuarea cantitatilor mari de apa patrunsa în caz de gaura de apa.

La unele nave instala# 939v2116j 5;ia de balast are portiuni comune cu instalatia de stins incendiu cu apa, dar în acest caz trebuie exclusa interconectarea cu instalatia de santina.

2.     Instalatia de balast

Instalatia de balast serveste la corectarea asietei navei prin ambarcarea, transferarea si evacuarea peste bord a balastului constituit din apa de mare. Pentru aceasta, instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompele de balast.

Descarcarea marfurilor duce la reducerea înaltimii metacentrice ceea ce înrautateste stabilitatea navei. Pentru a asigura o stabilitate suficienta în conditiile de navigatie pe mare libera, în tancurile de balast se ambarca apa de mare de greutate B, care se adauga deplasamentului navei goale, Δg. Deplasamentul navei balastate este Δ1= Δg + B, si din diagrama caracteristicilor de carene drepte, intersectând curba deplasamentului Δ (T), se obtine pescajul navei balastate T1 = T + δT. Intersectând curba centrelor de carena Zc(T) si pe cea a razelor metacentrice r(T) rezulta cota centrului de carena a navei balastate Zc1, respectiv raza metacentrica a acesteia  r1. Cota centrului de greutate al navei balastate este ZG1, unde

                                        ZG1= (ΔgZG  + B ZB) / Δ1,

ZB  fiind cota centrului de greutate al apei de balast.1

In urma ambarcarii apei de balast, înaltimea metacentrica a navei balastate este h1, unde

                    h1 =  r1 + Zc1 - (Δg ZG  + B ZB) / Δ1

                                    

                                                                  fig.1

Pentru ca înaltimea metacentrica sa fie maxima, valoarea ZBtrebuie sa fie minima, deci tancurile de balast trebuie asezate sub puntea dublului fund.

La mineraliere, datorita densitatii mari a marfii (ρ ≈ 4 t/m3), odata cu încarcarea, centrul de greutate coboara mult, înaltimea metacentrica transversala si deci stabilitatea navei devin excesive. Astfel, la orice înclinare a navei în plan transversal, apare tendinta de echilibrare, iar în timp acesta duce la disconfort pentru echipaj. Prin exceptie, mineralierele sunt prevazute cu tancuri de balast-aripa, plasate sub puntea principala, care fiind umplute odata cu încarcarea navei, provoaca ameliorarea stabilitatii mineralierului.

Pentru corectarea pozitiei în plan a centrului de greutate a navei, se transfera balastul între tancuri. Daca se transfera balastul de greutate B, astfel încat deplasarile sale sunt: verticala lz, orizontal-transversala ly si orizontal-longitudinala lx, noua înaltime metacentrica transversala a navei va fi:

                                               h1 = h - lz B /Δ,

nava se înclina transversal cu unghiul θ:

                                                   θ = arc tg (B ly/ Δ h1)

iar pescajul sau variaza cu marimea δT:

                                            δT = Tprova - Tpupa = B lx L / ΔH,

unde h, H sunt înaltimile metacentrice transversala si longitudinala ale navei înainte de transferarea balastului, iar Δ este deplasamentul navei 2. Rezulta ca pentru a nu afecta înaltimea metacentrica si deci stabilitatea navei, transferarea pe nava a balastului trebuie facuta în plan orizontal cu un lz  cât mai mic.

Se observa ca pentru a utiliza cantitati cât mai mici de balast transferat B, tancurile de balastare transversala si longitudinala trebuie asezate la distantele dintre ele lx si ly cât mai mari, deci spre bordaje si în extremitatile prova si pupa.

2.1   Elemente de constructie

Navele maritime de marfuri generale si de pasageri, mineralierele, petrolierele, navele frigorifice, etc. dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, pentru reglarea pescajului în diferite situatii de exploatare, pentru corectarea asietelor transversala si longitudinala a navei si pentru reglarea stabilitatii transversale.

Cantitatea necesara de balast lichid B este:

   B = (0,2...0,3) Δ    pentru navele de marfuri generale,

   B = (0,3...0,5) Δ    pentru petroliere.

Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru marirea sigurantei de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor nu sunt cu retinere, pentru ca în tubulatura de balast apa circula în ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de închidere poate fi facuta manual, precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica. Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta, în sistem centralizat, iar toate conductele ajung în compartimentul masini printr-un coridor central, special construit în acest scop, sub puntea dublului fund.

Instalatia de balast foloseste tevi din otel, sudate longitudinal, zincate sau captusite în interior cu polietilena, îmbinate prin flanse. Armaturile de închidere sunt din fonta, bronz sau otel. O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula kingston., care poate fi de bordaj, montata pe un cheson (fig.2) sau de fund (fig.3).

                          

                              fig.2                                                              fig.3

 

1        - armatura de închidere

2        - conducta de alimentare cu abur (contra înghetului)

3        - conducta de aer comprimat (contra înfundarii cu nisip sau alte corpuri)

4        - robinet de aerisire

5        - tub inelar perforat pentru dezghetare s suflare cu abur sau aer comprimat

6        - gratar

In fig.4 este reprezentata schema instalatiei de balast a unui cargou multifunctional

  1 - sorbul din afterpic

  2 - pompa de balast

  3 - armatura de inchidere

  4 - valvula de fund (kingston)

  5 - caseta de valvule

  6 - sorbul din tancul babord

  7 - sorbul din forpic

  8 - tubulatura

  9 - armatura de închidere a comunicatiei cu forpicul, cu actionare de pe punte

10 - filtru

11 - armatura de bordaj

Pe conducta care duce la forpic, în interiorul tancului se monteaza armatura de închidere 9, actionata de pe punte, în scopul preîntâmpinarii inundarii navei prin tubulatura de balast, atunci când în forpic apare gaura de apa. Umplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi realizata si gravitational. Sorburile, realizate ca ajutaje convergente, se plaseaza în pupa fiecarui tanc, în zona planului diametral. In scopul golirii complete a tancului se pot utiliza si sorburi plasate în zona gurnei.

Cantitatile de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt transmise la postul de comanda, de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a instalatiei de balast.

Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel încât sa functioneze si la înclinari transversale de maximum 5º si sa nu fie expusa înghetarii. Deasemeni, trebuie sa aiba mijloace de golire (armaturi, dopuri). Tevile instalatiei de balast trebuie probate hidraulic, împreuna cu armaturile de închidere, la cel putin 4 bari.

In instalatiile de balast se utilizeaza pompe dotate cu mijloace de amorsare. La pomparea apei de balast din tancurile dublului fund se folosesc pompe autoamorsabile. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general, pompe de incendiu sau pompa circuitului de racire extern a motorului principal.

 CARTEA ESTE IN STARE FOARTE BUNA, NEFOLOSITA

PENTRU ORICE INFORMATIE FOLOSITI FORUMUL SAU DISCUTIILE PRIVATE

VIZITATI SI CELELALTE LICITATII ALE MELE!

PRET: 89 RON + TAXELE POSTALE (8 RON)

 

Galerie foto

INSTALATII NAVALE DE BORD. CONSTRUCTIE SI EXPLOATARE de ION C. IONITA si JIMBU APOSTOLACHE
INSTALATII NAVALE DE BORD. CONSTRUCTIE SI EXPLOATARE de ION C. IONITA si JIMBU APOSTOLACHE foto mare
 
Modalitati de livrare si plata

LIVRARE

In Constanta

  • - Predare personala in max. 24 de ore

PLATA

  • - La predare
  • - Ramburs
  • - Plata online cu cardul
 
Politica de retur
  • - Produsul nu se poate returna.
 

Vanzatorul a activat discutia privata pentru acest articol



SUPPORT CLIENTI Scroll to top
close
Avem peste 2.500.000 de produse noi si second-hand, vandute de peste 140.000 de utilizatori.   Inregistreaza-te  si  vinde si tu
Cos cumparaturi
se incarca...
Favorite
Produse
Vanzatori
Cautari