CARTE DE BUCATE Veche, Sec.19 - BUNA MENAJERA - Ecaterina Steriadi

DETALII PRODUS pe scurt:

320 pagini + 6 pagini Prefata

Starea este exact cea care se vede in fotografii.

DEFECTE si lipsuri -  partea cuprinsului din spate patata la colturi lipsa cateva fragmente de cuvinte, cotorul desprins-crapat asa cum se vede in poza, pe coperta din spate si pe prima pagina are notate cateva detalii gastronomice, scriere f. veche.

Fotografia a 3-a arata defectele cartii, o pagina rupta dar completa, o alta pagina o ruptura scurt dar nu se vede in poza si coltul patat in zona paginilor de cuprins.

Stare cartii este completa, toate paginile si textul interior sunt complete cu exceptia a 2 pagini (97-98)

Predare personala in Bucuresti unde cine vrea sa o cumpere o poate vedea si studia inainte de a o lua.

Pentru trimitere prin posta, solicit o mica parte a valorii platita in avans prin orice agentie Raiffeisen din tara.

Rog seriozitate maxima!

________________________________

DESPRE CARTE:

O carte de bucate, o lume, o poveste... "Buna menajera de Ecaterina Steriady (colonelu)". Cartea, aparuta in 1871, la Galati, in Tipografia Otto Bielig, a fost dedicata de autoare, sotie de ofiter, "M.S. Principesei Elisabeta, Doamna Romanilor, Alteta Sa scaret cu obicinuita’i graciositate a bine voitu sa o accepteze".

Viitoarea regina a Romaniei avea atunci 28 de ani si era doar de doi ani casatorita cu Carol I de Hohenzollern. Motivatia gestului o aflam in "prolegomena" autoarei: "Cunoscand cat de mult Maria Voastra tineti la prosperitatea si fericirea casnica, am crezut de a mea datorie a prezenta aceasta carte Mariei Voastre, drept omagiu al amorului ce inspirati". Era deci o carte-indreptar pentru toate gospodinele, si nu doar pentru protipendada romaneasca. De putin timp aparusera "scolile de menaj", aflate sub patronajul casei domnitoare sau a guvernului.

Pe pagina de titlu, E. Steriady face cunoscut un deziderat al timpului, valabil si in vremea noastra: "Familia este temelia Societatii; un bun menaj recomanda o buna familie". Se pare ca volumul, la acea vreme, a avut cautare. La scurt timp, in anul 1874, la Bucuresti, Alcalay va edita o "editie noua revazuta complet de L.N.".

"O repede ochire" facuta de noi, comparand carti de bucate tiparite pana la anul 1871, ne-a relevat faptul ca Ecaterina Steriady s-a "inspirat" si din retetele publicate de Maria Maurer in anul 1849.

Tributara unor mentalitati traditionaliste, dupa cum apreciaza Mariana Net intr-un studiu despre cartile de bucate romanesti, lucrarea marcheaza totusi "trecerea spre mentalitatea vest-europeana" a gastronomiei romanesti.