LA MASA CU SFINTII. POVESTIRI, RETETE, CURIOZITATI de MARIANGELA RINALDI si MARIANGELA VICINI

LA MASA CU SFINTII. POVESTIRI, RETETE, CURIOZITATI

de MARIANGELA RINALDI si MARIANGELA VICINI

EDITURA HOUSE OF GUIDES

176 PAGINI

DESCRIERE:

De ce oare anumite feluri de mancare au ramas neschimbate in traditia cultural-gastronomica, legandu-si numele de acela al unui sfant, de celebrarea sa liturgica, de un loc inchinat lui?

Povestiri, retete, curiozitati, dar si o iconografie splendida, sunt marturii despre felul in care mancarea, la fel ca orice alta manifestare culturala, este oglinda unei societati, a unei clase sociale sau a unui anume personaj, si dezvaluie de aceea o realitate complexa, incarcata de mesaje sugestive.

Extrase din carte:

Sfantul Valentin, patronul indragostitilor, se sarbatoreste in toata lumea pe 14 februarie, cbiar daca in noul calendar liturgic numele sau a fost inlocuit cu cel al Sfintilor Chirii si Metodiu.
Reprezentarile iconografice ale lui Valentin sunt recente si se gasesc in unele biserici din Roma, dintre care amintim Sfanta Maria Veche. El apare ca un preot cu o carte in mana sau ca un episcop cu baston pastoral si mitra; tocmai din cauza acestor doua tipuri de vesminte, biografii au dorit sa faca distinctie intre Valentin, episcopul de Terni, care a trait in secolul al III-lea si acela de Rezia, care a trait in secolul al V-lea. Totodata, pare sa fie un lucru cert ca sfantul indragostitilor ar fi Valentin episcopul si pentru faptul ca ziua lui este sarbatorita in februarie, perioada in care pasarile incep din nou sa-si faca cuib, dupa ce au trecut zilele de iarna.

Oricum, de aproape 20 de ani, pe toate latitudinile, 14 februarie este zi de sarbatoare, nu doar pentru indragostiti, dar si pentru unele categorii de comercianti, implicati intr-o afacere uriasa: vitrinele se impodobesc in rosu, culoarea dragostei si ofera o serie de produse care reflecta un atent proiect si planning comercial. Atat bucatarii celor mai bune restaurante, cat si cei care alcatuiesc retetele se intrec in sugerarea unei serii de meniuri capabile sa transforme o cina romantica in doi intr-o cina speciala. In aceste meniuri, de la aperitiv la desert, tema principala este, in mod obligatoriu... inima! Cu adevarat se poate spune ca, in nicio alta situatie, puterea sfantului nu s-a manifestat atat de puternic.
Dar sa revenim la Valentin. Se pare ca el, dupa perioada petrecuta la Terni, ar fi ajuns la Roma in 270, in momentul in care se desfasurau cu furie persecutiile lui Claudiu Goticul. Datorita generozitatii si intelepciunii sale, a ajuns sa fie foarte bun prieten cu imparaUil; dar cand acesta a aflat de simpatia lui pentru crestini, i-a vorbit personal pentru a-1 convinge sa-i renege pe crestini, ca sa evite martiriul.

Valentin a refuzat cu mandrie propunerea prietenului, care 1-a iertat, dar 1-a depus in arest la domiciliu pe langa familia unui nobil roman. Aici, sfantul a realizat prima sa minune, redand vederea fiicei gazdei sale. Toate rudele s-au convertit si, atunci, Claudiu, instigat de curteni, 1-a condamnat la moarte prin decapitare.

Dupa ce 1-a convertit si pe temnicerul sau, Valentin a fost executat si ingropat la a doua mila a Viei Flamina, unde, in cinstea sa, a fost ridicata o biserica, astazi aflata in ruina; totodata, sapaturile recente au scos la lumina mormantul sfantului, ceea ce confirma putinele date biografice care ne-au parvenit.

?

Rafael, in ?Pesca miracolosa" (fresca realizata intre 1514-1515 si pastrata la ?Victoria and Albert Museum" din Londra), a stiut sa redea in mod admirabil una dintre cele mai semnificative minuni realizate de Iisus; aici apare si Petru, pescarul din Betsaida, menit ca, prin vointa lui Dumnezeu, peste putin timp de la acest eveniment, sa devina pescar de suflete.
Potrivit Evangheliei lui Ioan, adevaratul nume al lui Petru era Simon bar Jona (Simon, fiul lui Iona), dar Iisus 1-a numit Chefa (in latina ?petra", adica piatra, bolovan). Tot Iisus 1-a ales prin faimoasele cuvinte cu care a decretat instituirea bisericii: ?Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi ridica Biserica Mea".

El a fost pregatit sa-L primeasca pe Mesia, de catre Ioan Inaintemergatorul si, din ziua in care a mers impreuna cu fratele sau Andrei sa-L cunoasca pe strainul venit de la Nazaret, nu L-a mai parasit. in ciuda indoielilor puternice care l-au determinat sa-si renege de 3 ori prietenul, L-a insotit de-a lungul unui drum lung, la schimbarea la fata, la agonie si moarte. A fost prezent chiar si la inviere, in momentul glorios in care Cristos a poruncit discipolilor Sai sa-i continue opera. Din acel moment, credinta sa devine de neclintit si initiaza o febrila misiune evanghelizatoare, ce l-a purtat din Palestina in Siria si din Asia Mica in Grecia, pana cand ajunge in inima Imperiului, in anul 60 d.Hr.
La Roma, cetate atee si materialista, a stiut sa calauzeasca, cu siguranta, primele comunitati crestine printre miile de pericole pentru ca, in final, sa fie inchis in inchisoarea Marmetino si crucificat cu capul in jos.

Se pare ca data mortii Sfantului Petru trebuie situata in luna iulie, la inceputul persecutiilor anticrestine ale lui Nero, chiar inainte de teribilul incendiu din Roma. Dar biserica, mai tarziu, a decretat ca sarbatoarea lui sa cada pe 29 iunie, voind sa inlocuiasca sarbatoarea pagana de comemorare a lui Romulus si Remus cu cea crestina, a discipolului preferat de Cristos.

Povestea mortii Sfantului Petru a fost colorata cu multe legende; cea mai cunoscuta este aceea care a inspirat faimoasa capodopera cinematografica Quo Vadis.
in acest sens, se povesteste ca, in timpul sederii sale la Roma, Petru ar fi convertit-o pe Santipa, sotia unui functionar imperial. Femeia, care interpreta cu rigurozitate Evanghelia, refuza propriile indatoriri conjugale. Din acest motiv, sotul a denuntat-o prefectului Albino, care avea in familie aceleasi probleme. Atunci s-a decis uciderea lui Petru care, avertizat de Santipa, a fugit pe via Appia.

Aici i-a aparut Cristos care, l-a intrebarea: ?Quo vadis, domine?" (?Unde mergi, Doamne?"), i-a raspuns ?Merg la Roma ca sa fiu rastignit inca o data". Atunci, Sfantul Petru a decis sa infrunte in mod curajos moartea si s-a intors la Roma unde a fost arestat.
Generozitatea umana a lui Petru a facut din el un sfant foarte venerat. O traditie antica spune ca daca o mana nevinovata de copil, in noaptea dinaintea sarbatorii sale, pune un albus de ou intr-o sticla cu gatul larg, plina cu apa, iese deasupra o barca cu panze inalte si ciucuri stralucitori. Daca vreti ca minunea sa se adevereasca, aveti grija ca sticla sa fie pusa la adapost de razele malefice ale lunii, sub frunzele mai mari din gradina si sa fie luata de acolo in zori.

Dar si in privinta traditiei culinare Sfantul Petru nu glumeste. Avem un peste pe cat de urat, pe atat de bun, care-i poarta numele! Clasificat de Cari von Linne (naturalist suedez din secolul al XVIII-lea) cu numele de Zeus faber, este unul dintre cei mai gustosi pesti din fauna noastra marina. Despre numele sau, se povesteste ca, intr-o zi, Sfantul Petru l-a gasit incurcat in plasa sa; il lua cu doua degete (semnele sunt cele doua pete negre de pe partile laterale), il privi si il arunca inapoi in apa pentru ca era prea urat. Se spune ca sfantul l-ar fi murdarit cu negru pentru ca avea si meseria de carbunar... ca ar fi vrut sa lase semnul bunatatii sale de a-1 fi aruncat inapoi in apa...

CARTEA ESTE IN STARE FOARTE BUNA, NOUA, NEFOLOSITA

PENTRU MAI MULTE RELATII FOLOFITI FORUMUL SAU DISCUTIILE PRIVATE

VIZITATI SI CELELALTE LICITATII ALE MELE!

PRET: 14 RON + TAXELE POSTALE