Specificatii
"Am constatat, pentru perioada comunistă, cinci forme de control
exercitat de către stat asupra acestui domeniu: Prima formă se
manifestă prin proprietatea socialistă asupra mass-media, odată cu
impunerea regimului comunist, proprietatea asupra acesteia devenind
un mijloc prin care statul îşi exercită controlul. Astfel, printre
proprietarii mass-media, o poziţie dominantă a ocupat-o partidul,
atât la nivel naţional, cât şi regional sau judeţean, alături de
întreprinderi, instituţii centrale şi locale, diverse fronturi şi
organizaţii. Al doilea palier al controlului proprietăţii este
reflectat, la nivel economic, de controlul statului asupra
activităţilor acestor „întreprinderi“ de mass-media. A doua formă
de control s-a manifestat asupra input-urilor, un palier al acestor
intrări referindu-se la accesul mass-mediei la informaţie. În
această direcţie s-a remarcat limitarea acesteia prin intermediul
diverselor instituţii (un rol important revenindu-i agenţiei de
presă Agerpres). O altă formă este controlul asupra personalului.
Jurnaliştii angajaţi în mass-media erau, de regulă, atent
selectaţi, iar în cazul publicaţiilor considerate având grad
ideologic ridicat, aceştia erau minuţios verificaţi şi participau
la diverse cursuri de reciclare, prin care erau obligaţi să-şi
însuşească ideologia comunistă. Urma apoi controlul asupra
conţinuturilor, aceasta realizându-se printr-o cenzură impusă la
nivel editorial. Un prim nivel este reprezentat de autocenzura
fiecărui jurnalist, urmat de o cenzură realizată la nivelul
redacţiei. La nivel central, presa era controlată de către Secţia
de Presă, ce îşi desfăşura activitatea pe lângă Comitetul Central
al PCR. Nu în ultimul rând, se realiza un control asupra
distribuţiei, reflectat prin împiedicarea accesului populaţiei la
diverse ediţii, care nu respectau linia partidului. De asemenea,
exista şi obligativitatea abonării la anumite publicaţii
considerate de importanţă ideologică, cel mai cunoscut caz fiind
cel al ziarului Scînteia. Încheierea revoluţiei din decembrie 1989
reprezintă un prilej de analiză a transformărilor la care aceste
forme de control au fost supuse. Din punct de vedere a
proprietăţii, presa a cunoscut o nouă formă de manifestare:
proprietatea privată. Majoritatea publicaţiilor, care aparţineau
diverselor forme ale statului şi partidului au continuat să
funcţioneze, aflându-se în proprietatea noii „orânduiri“. Treptat,
acestea au trecut în proprietate privată. Un punct important al
lucrării este reprezentat de analiza modalităţilor prin care
publicaţiile au parcurs acest drum, atât din punct de vedere legal,
economic, cât şi al implicaţiilor reprezentanţilor puterii
nou-create. În direcţia evidenţierii modului de privatizare ne vor
fi de un real ajutor cele două studii de caz: cel al cotidienelor
Adevărul şi România Liberă. Pe lângă acestea, voi analiza şi
apariţia noilor publicaţii, din punct de vedere al proprietăţii,
urmărind procesul de creare al noilor entităţi — sub aspect
juridic, al asocierii capitalului, cât şi al „acumulării sălbatice
a capitalului“. Din punct de vedere al intrărilor informaţionale,
presa postdecembristă a beneficiat de acces la informaţiile puse la
dispoziţie de diverse agenţii de presă internaţionale, iar într-o
primă etapă mecanismul obţinerii informaţiilor cu caracter naţional
a întâmpinat o serie de dificultăţi. Depăşind momentul decembrie
1989, membrii acestei bresle profesionale au înregistrat o
creştere, în paginile următoare analizând această transformare,
atât din punct de vedere numeric, dar şi calitativ, încercând să
observ dacă aceste schimbări au determinat o îmbunătăţire a
nivelului profesional existent în presa scrisă a României. În
acelaşi timp, voi urmări procesul de formare al asociaţiilor
profesionale şi rolul jucat de acestea în dialog cu instituţiile
statului. Pentru o mai bună înţelegere a acestui subiect, voi
prezenta aceste schimbări în studiul de caz, care va evidenţia
activităţile Societăţii Ziariştilor din România". Matei Gheboianu
Autor: Matei Gheboianu Colecție: Titluri epuizate Cod produs:
CS00305 ISBN: 978-606-537-271-9 An apariție: 2016 Nr. pagini: 380
Format: 13 x 20 cm