A3852N Iosif Hodoș, semnătura olografă pe numirea ca membru în comitetul spitalului comitatens Zarand a lui Ladislau Papp, pretor în Brad, 1872

Iosif Hodoș, semnătura olografă pe numirea ca membru în comitetul spitalului comitatens al comitatului Zarand a lui Ladislau Papp, pretor în Brad, 1872.

Iosif Hodoș (n. 1829, Bandu de Câmpie, județul Mureș – d. 1880, Sibiu), revoluționar pașoptist în Transilvania, istoric, avocat, publicist, om politic, membru fondator al Academiei Române. Studii la Târgu Mureș, Blaj, Cluj, Viena și în Italia. Apropiat al lui Simion Bărnuțiu. A fost secretar general al Marii Adunări Naționale de la 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertății din Blaj. A fost viceprefect al Legiunii Clujului în 1848, ulterior prefect (general) al acesteia, legiune distrusă înainte de a se putea constitui efectiv. Doctorat în Drept în 1854. Vicecomite al Zarandului în 1861. Membru fondator ASTRA. Membru fondator al Societății Academice Române, devenită ulterior Academia Română. A tradus și publicat operele lui Dimitrie Cantemir. Membru al Academiei Române. Căsătorit cu Ana, fiica prefectului Legiunii Auraria et Saline de la 1848, Simion Balint. Fii săi, Enea, Alexandru și Nerva au devenit cu toții oameni de cultură: Enea – membru corespondent al Academiei Române, folclorist; Alexandru (Ion Gorun) poet, prozator, gazetar; Nerva, bibliograf și bibliolog. Mai multe străzi din orașe din România poartă azi numele lui Iosif Hodoș.

Format 34,5/21,5 cm.