Adrian Maniu - Din paharul cu otravă - interbelica T4

184 pag, 13x20,5 cm, stare buna Scriitorul Adrian Maniu s-a născut pe 6 februarie 1891, la București, unde, în perioada 1910-1913, a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității. În 1916, a condus revista "Flacăra", alături de Ion Pillat și Horia Furtună. A fost regizor la Teatrul Național din Craiova (1926-1927), inspector general la Ministerul Cultelor și Artelor (1928-1946), calitate în care a sprijinit campania de punere în valoare a unor monumente din patrimoniul cultural național, director la Radiodifuziunea Română (1930-1933), unde a inaugurat în 1930 Universitatea Radio. A avut o colaborare intensă cu versuri și proză lirică la mai multe reviste, printre care "Simbolul" şi "Insula", în care a publicat "Primăvară dulce", "De pe turle de biserici", "Judecata din urmă". Poet tradiționalist al epocii interbelice, Adrian Maniu a debutat editorial în 1912 cu "Figurile de ceară" - culegere de poeme în proză, urmată de poemul "Salomeea". A continuat cu versuri, prozopoeme şi povestiri fantastice, cuprinse în volumele: "Din paharul cu otravă", "Lângă pământ", "Vrăjitorul apelor", "Drumul spre stele", "Jupânul care făcea aur", "Cartea țării", "Focurile primăverii și flăcări de toamnă", "Cântece de dragoste și moarte", "Cântece tăcute", "Versuri tăcute". Ca dramaturg, s-a remarcat prin piesele "Meșterul", "Lupii de aramă", "Jocul întunericului", acestora adăugându-li-se adaptările de basme și creații epice românești - realizate în colaborare, rămase în manuscris sau publicate: feeria "Balaurul și luna", basmele "Fata din dafin", "Rodia de aur", "Tinerețe fără bătrânețe", comedia "Papucii lui Nastratin", libretele "Șarpele Aliodor", "Constantin Brâncoveanu", "Dinu Păturică". A tradus din creația lui Ibsen, Lermontov, Pușkin, Li-Tai Pe. A publicat studii de artă şi monografii: "Pictorul Alexandru Szatmary", "La gravure sur bois en Roumanie". A fost distins cu Premiul Național pentru poezie în 1938 , Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române în 1965. Pe 31 mai 1933, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, fiind repus în drepturi pe 3 iulie 1990. Adrian Maniu a decedat pe 20 aprilie 1968.