Alăptatul la sân în public. Între normalitate și imoralitate- Maria Susana POPA

ALĂPTATUL LA SÂN ÎN PUBLIC. ÎNTRE NORMALITATE ȘI IMORALITATE

Descriere:

Lucrarea de față a avut ca obiectiv principal analiza percepției sociale cu privire la alăptatul în public în România, precum și factorii care influențează decizia de a alăpta sau a nu alăpta în public. Strategia de căutare și revizuire a literaturii de specialitate a fost dezvoltată pentru a viza în mod specific cercetarea calitativă realizata în partea a doua a studiului. O temă generală care a apărut pe parcursul anchetei sociologice este cea legată de legătura mamă-copil. Răspunsurile primite pe parcursul interviurilor au arătat că nu există niciun curs de acțiune nu ar funcționa la fel pentru toate femeile și bebelușii lor. Călătoria pe care o inițiază femeile prin primele luni de alăptare și maternitate în societatea occidentală modernă este adesea complexă și provocatoare. După cum remarcă Grassley și Nelms (2008), femeile: „s-au confruntat cu experiențele lor în moduri diferite și, în final, au trebuit să-și găsească propriul drum” (Grassley și Nelm,2008). Aceasta este o constatare importantă atunci când se ia în considerare contextul sistemului de sănătate în care există tendința de a dezvolta procese și programe unice pentru toate dimensiunile, care nu țin cont de multe dintre chestiunile legate de experiențele mamă-copil. Principalele bariere pentru alăptarea la nivel mamă-sugar pot fi grupate în cinci mari categorii după cum urmează: Atitudini, credințe și cunoștințe despre alăptare: noțiunea idealizată de alăptare care nu se potrivește cu experiențele din lumea reală, unele femei sunt respinse de ideea alăptării, dezaprobarea alăptării în public; Dificultăți de hrănire fizică: copil care respinge sânul, alimentare insuficientă de lapte, probleme fizice și dureri ale sfârcurilor; Dificultăți de pompare: consumul de timp, lipsa accesului la pompe eficiente pentru sân, găsirea locurilor pentru pompare la serviciu / școală; Altele: lipsa de încredere și autoeficacitate, alăptarea este percepută ca consumatoare de timp, oboseală, epuizare, alăptarea ca fiind incomoda la ieșirea din casă, scurgerea laptelui din sâni; Sănătatea mamei: fumatul sau alte vicii, dieta, recuperarea după o operație de cezariană etc.; Sănătatea sugarului: imposibilitatea de a lua în greutate, dietă etc. Deși alăptarea poate fi o problemă de sănătate, este, de asemenea, una socială. Majoritatea participanții la studiu și în special bărbații nu au vazut-o ca o problemă socială, pentru că societatea românească este presărată de probleme sociale mai apăsătoare. Profesioniștii din domeniul sănătății care lucrează direct cu femeile și partenerii lor pentru a-i sprijini în deciziile de hrănire a sugarului, iar profesioniștii din domeniul sănătății publice care lucrează la inițiative pentru creșterea ratelor de alăptare devin preocupați de vizualizarea alăptării în acest context mai larg (Autoarea).

Domenii de interes:

• sociologie
• interventie sociala

Cuvânt înainte (pp. 1-7) Introducere (pp. 8-11) Capitolul I (pp. 12-28) - Considerente generale privind alăptatul în public Scurtă istorie a hrănirii copiilor; Alăptatul în public şi legalitatea; Legile din România în concordanţă cu alăptarea în public. Capitolul II (pp. 29-38)- Aspecte sociologice ale alăptării la sân Problematica alăptării la sân – aspecte sociologice şi date statistice; Alăptarea şi cancerul la sân. Capitolul III (pp. 39-70)- Imaginea de sine a femeii care alăptează Imaginea corporală şi sarcina; Alăptatul la sân ca atribut al feminităţii şi în curentul feminismului; Sânii şi sexualizarea lor; Provocări în abordările feministe ale alăptării la sân; Studii asupra percepţiei imaginii corporale a femeilor; Mass-media şi campania de acceptare a alăptatului la sân; Repoziţionarea alăptatului la sân; Alăptarea la sân în contextul COVID-19. Capitolul IV (pp. 71-132)- Analiza diferenţelor de gen cu privire la tema alăptatului în public în România Studii similare asupra alăptatului în public; Percepţia despre alăptatul la sân în România; Alăptatul în public – opinii sociale; Alăptatul în public – între dezirabil şi indezirabil; Alăptatul în public – opinii masculine; Alăptatul în public – opinii feminine; Alăptatul în public – polemica de gen. Concluzii (pp. 133-144) Bibliografie (pp. 145-161)