Alegeri si comportamente electorale in Romania. De la local la national - Mihaela Ivanescu
- Ramburs
- Online
Descriere
Raporteaza produsVânzatorul este direct răspunzator pentru produsul afișat în această pagină.
SKU: 9786062803773
Specificatii
Cartea Mihaelei Ivanescu poate fi descrisa ca un
raspuns argumentat, riguros si convingator dat unei interogatii
centrale pentru intelegerea procesului politic democratic in
România post-comunista: cum se articuleaza reciproc politica
nationala de cea locala in diferitele tipuri de alegeri? Pentru a
raspunde acestei intrebari, autoarea analizeaza comportamentele
electorale ale indivizilor, dar si regularitatile in formarea
intentiei de vot, precum si influentele pe care diferitele tipuri
de variabile le au in crearea sau modificarea preferintelor
politice ale cetatenilor. Doamna Ivanescu a mobilizat nu numai
datele empirice oferite de literatura de specialitate, dar a
procedat la elaborarea propriilor instrumente de lucru (chestionare
aplicate) pentru a lamuri iregularitatile in distribuirea
sufragiilor intre partide si candidati puse in evidenta la nivel
national, la nivelul orasului, dar si al judetului Constanta, de
momentul electoral dens 2008-2009.
De-a lungul capitolelor cartii, autoarea aseaza si inlantuie bazele
teoretice si metodologice pentru o explorare cât mai amanuntita si
mai pertinenta a celor doua chestiuni pe care le-a situat in
centrul problematicii sale: pe de o parte, dezangajarea politica a
cetatenilor manifestata prin absenteism electoral, iar pe de alta
parte, incongruenta intre politica nationala si cea locala la
nivelul optiunilor de vot. In cele noua runde de alegeri generale,
prezidentiale si locale organizate in România post-comunista (sapte
dintre ele investigate amanuntit in lucrare), votul este gradual
marcat de trei fenomene impletite ce necesita explicatie:
dezafectarea electorala accentuata a cetatenilor, volatilitatea
preferintelor exprimate de la un scrutin la altul si dezarticularea
relativa intre optiunile formulate simultan pentru alesii locali si
pentru cei nationali, aceasta din urma trasatura fiind cu precadere
manifesta in divergenta uneori dramatica dintre votul local si cel
prezidential.
De aici si asumatul pluralism metodologic al cartii: volatilitatea
votului si precaritatea partizana sunt deopotriva factori ce fac
imposibila naturalizarea in context românesc a unuia din modelele
explicative clasice in stiinta politica ale formarii si
distribuirii preferintelor electorale. Toate aceste modele, trecute
in revista cu acribie, introduc inevitabil in reteta de analiza a
materialului empiric o forma de rationalitate ce nu pare capabila
sa captureze satisfacator varietatea de criterii utilizate de catre
alegatorul român.
Ipoteza centrala a cartii – transformata treptat in teza testata si
confirmata – este prin urmare cea potrivit careia alegatorul
individual recurge in acelasi timp si fara a fi preocupat de vreun
comandament de coerenta la un numar variabil de crierii, ce iau in
calcul identificarea partizana, dar o contrasteaza permanent cu
preferinta fata de personalitatea candidatului, dar si cu o anumita
capacitate de a-si ierarhiza optiunile pentru candidati anume. O
asemenea teza poate parea simultan previzibila si vaga, dar ea este
ilustrata cu forta analitica de comportamentul electoral al
cetatenilor, dispusi sa experimenteze cel putin partial in plan
local alegerea unui candidat drept o forma de simpatie fata de
partidul acestuia, in vreme ce o asemenea favoare se pierde atunci
când acelasi alegator isi formuleaza decizia cu privire la
personalitatea si partidul national. In acest complicat joc de
oglinzi pe care Mihaela Ivanescu incearca sa-l surprinda si sa-l
masoare, reflectia pe care candidatul preferat o lasa asupra
partidului si modul in care partidul potenteaza preferinta pentru
un candidat nu sunt numai asimetrice, dar de-a dreptul
incongruente. Aceasta mi se pare a fi, indubitabil, contributia
majora a cartii la intelegerea mai fina a modului in care s-a
structurat de jos in sus logica politica româneasca a timpului
prezent.
Analiza surprinde, in ultima instanta, ceea ce s-ar putea numi
procesul de „dez-nationalizare” a politicii românesti, inceput lent
in 2001 si desavârsit in 2008. Altfel spus, politica locala este
cheia de intelegere a modului in care functioneaza regimul politic
românesc. Alegerile, partidele, clientelismul si birocratia sunt
cele patru dimensiuni ce organizeaza reflectia. Statul român nu
este decât o practica a partidelor. Acestea, la rândul lor, sunt
inseparabile de aparatele administrative locale pe care le
utilizeaza pentru a se consolida, pentru a recruta si rasplati
membri, pentru a organiza scrutinele si a manufactura rezultatele
electorale.
Votul divizat si realegerea nu sunt neaparat instrumente de control
la dispozitia alegatorului. Dimpotriva, mai ales din 2008, votul
(cu precadere cel local si doar partial cel national) este aproape
integral controlat de aparatele de partid capabile sa-l extraga din
societate. Impredictibilitatea, atâta cât exista, tine mai degraba
de abilitatea, variabila de la un partid la altul, de a forma,
mentine si dezvolta retele de patronaj si clientelism producatoare
de voturi. Partidele exista si functioneaza in acest orizont local
mai ales ca dispozitive de mobilizare, de confectionare chiar a
voturilor. Iar metoda prin care partidele realizeaza aceasta
operatiune sezoniera este clientelismul. Acesta din urma, in
schimb, este organizat in retele de patronaj relativ stabile si, in
orice caz, durabile, ce se manifesta ca unica forma locala de viata
politica. Partidele românesti, surprinse la lucru intre aparatele
statului si societate, nu au rolul de a-i reprezenta si socializa
pe cetateni, ci de a-i mobiliza la urne.
Reusesc sa o faca, demonstreaza Mihaela Ivanescu reflectând asupra
tabloului electoral al Constantei anilor 2008 si 2009, dupa o
logica a bi-personalismului asimetric. In alegerile locale,
personalitatea liderului local este determinanta in acumularea de
sufragii in contul unui partid anume. In schimb, scrutinul
prezidential poate rasturna ierarhia voturilor prin forta opusa a
personalitatii nationale, ce pare sa detina intotdeauna ascendentul
asupra celei locale. Sa fie vorba aici despre discernamântul
alegatorilor? Am avea de-a face, mai degraba, cu doua situatii
electorale deconectate (chiar si atunci când au fost simultane, cum
s-a intâmplat pâna in 2004), cu doua orizonturi de asteptari
suficient de distincte in imaginarul colectiv si in rasfrângerile
acestuia din presa. Pe de o parte, orizontul vietii reale, unde mai
binele sau diferitul sunt intotdeauna dusmanul binelui cu care
te-ai obisnuit si ale carui limite le cunosti. Pe de alta parte,
orizontul generic, fictiv si distant intrupat de presedintele
României. Acesta din urma este un orizont fara legatura cu
experienta directa a cetatenilor. De aceea, acestia isi pot
proiecta la acest nivel in deplina libertate, ca pe un ecran alb,
toate iluziile, sperantele, resentimentele si frustrarile. Fara
riscuri evidente, concrete si imediate.
Dezvaluirea acestui caracter divizibil, divergent chiar, al
optiunii electorale a cetatenilor, prezentata adesea ca un bun
politic indivizibil, reprezinta probabil principala contributie
intelectuala a cartii la stiinta politica româneasca. In
democratii, votul este, desigur, un drept. Poate fi insa si o
iluzie a libertatii individuale, sugereaza cu rafinament Mihaela
Ivanescu.
Prof.univ.dr. Daniel Barbu
Galerie foto
Modalitati de livrare si plata
LIVRARE
In Bucuresti
-
- Prin Curier rapid - 12 Lei in max. 2 zile lucratoare
In Romania:
-
- Prin Curier rapid - 18 Lei in max. 2 zile lucratoare
PLATA
- - Ramburs
- - Online
Politica de retur
- - Produsul se poate returna in maxim 3 zile lucratoare
- - Metoda de retur: Ramburs contravaloare produs
- - Costul transportului va fi suportat de catre cumparator
- - Alte detalii: Retur acceptat in conditiile Garantiei de Livrare