Alexandru Monciu Sudinski ( Sudinschi ) , Rebarbor , 1991

136 pagini , editia 1 a fost topita de comunisti inainte de aparitie iar cea de a doua a aparut in 200 exemplare , stare excelenta .Alexandru Monciu-Sudinski (n. 1944, Turnu-Măgurele) a studiat la Facultatea de Limbi slave din București, dar și-a luat licența în Filosofie (1972). A debutat cu volumul de proză scurtă Rebarbor (1971), care a suferit de pe urma cenzurii lui Dumitru Popescu, difuzarea cărții fiind oprită și întregul tiraj topit. A mai publicat volumele Caractere (1973) și Biografii comune (1974), înainte de a emigra în Suedia, la sfârșitul anilor ‘70.„Am dori, așa cum am promis, să ne întoarcem spre literatură spre a găsi acolo corespondentul, pe plan estetic, al curajului dovedit, pe plan etic, de Alexandru Monciu-Sudinski. Deoarece nu numai în volumul său de debut, Rebarbor, dar și în următoarele, Caractere și Biografii comune, el a întreprins de-mitologizarea unei muncitorimi a cărei reprezentare idilico-paradiziacă, atât de curentă în reportajele de duzină și de partid, e de fiecare dată ca o palmă peste existența cotidiană a celor ce muncesc cu adevărat (celor cu  sapa , nu cu  mapa , cum spuneau greviștii de pe Valea Jiului). Prin depistarea clișeelor de limbaj, Alexandru Monciu-Sudinski se impune ca un scriitor de o factură puțin curentă la noi. Pentru el absurdul nu e o modă, o școală literară, un curent, un stil, ci însăși această mocirlă ce-l pândește, această stradă pe care umblă, acest oraș în care nimeni nu-și află locul, această viață văduvită de orice orizont, această moarte pe care o poți suferi cu oarecare indiferență, întru atâta în celălalt talger al balanței nu atârnă nici o greutate. Virgil Ierunca Noiembrie 1979.