Alois Weil, Gabriel Căsap, Ion Chirescu, Societăți pe acțiuni românești în Austro-Ungaria. Hârtii de valoare istorice, București, 2019, editia 1

Dimensiuni: 30,5 x 23 cm, coperte cartonate, tiparita integral pe hartie cretata, peste 2 kg, 350 pagini, tiraj foarte mic.Printre lucrările importante apărute în 2019 se numără cea semnată de Alois Weil, Gabriel Căsap și Ion Chirescu. Lucrarea prezintă informații inedite privind sistemul bancar românesc din Monarhia Dualistă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, materialele provenind din colecția arădeanului Alois Weil. În cele 349 de pagini sunt prezentate circa 200 de acțiuni (hârtii de valoare istorice) emise de către societățile pe acțiuni românești din Austro-Ungaria, alături de alte materiale de arhivă conexe activității acestora (cărți poștale, reclame, carnete de depuneri, fotografii de arhivă etc.) Lucrarea este structurată în cinci capitole. În primele două, autorii prezintă date referitoare la situația economică și socială din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea. Potrivit celor declarate de autori, lucrarea își propune să „trateze evoluția capitalului românesc din Austro-Ungaria de la apariția primelor institute de credit și până la unirea din 1918”, când societatea românească a cunoscut o perioadă de emancipare politică și culturală, fapt ce a favorizat apariția a numeroase instituții de credit, majoritatea fiind înființate și activând în lumea rurală românească, o lume care trecea prin schimbări profunde. Lucrarea bine documentată și publicată în condiții grafice deosebite se bazează pe colecția arădeanului de origine germană Alois Weil, cel care timp de două decenii a căutat și recuperat o parte din acțiunile emise de societățile de credit românești din Monarhia Dualistă. Inițiativa celor trei autori este importantă pentru că umple un gol în istoriografia românească, gol provocat de distrugerile provocate de regimul comunist, care a desființat instituțiile bancare, iar arhivele acestora au fost în mare parte distruse. A fost o perioadă tulbure și pentru deținătorii de acțiuni și de alte documente bancare, aceștia fiind declarați „dușmanii poporului”. Ținând cont de acest context, lucrarea Societăți pe acțiuni românești în Austro-Ungaria are marele merit de a face cunoscute o parte din arhivele și „hârtiile de valoare” care au fost recuperate din străinătate. Prin publicarea acestor hârtii cu valoare istorică se încearcă a se reface procesul modernizării societății românești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Este perioada în care pătrunde și în Transilvania capitalul străin, fapt ce a determinat dezvoltarea economică a unei lumi agrare marcate de două mari categorii sociale: grofii maghiari, mari proprietari, dar care nu aveau bani suficienți pentru a-și moderniza proprietățile, și marea masă a populației românești, o țărănime săracă. Pentru populația românească apariția institutelor de credit românești a fost un moment important, ce a contribuit la ridicarea materială a românilor, care au fost astfel mai feriți de efectele cămătăriei. Lucrarea prezintă date interesante despre apariția primelor institute de credit românești, precum Societatea de păstrare din Rășinari, înființată în 1868 de Visarion Roman, care cu sprijinul familiei Mocioni avea să pună și bazele Institutului de Credit Albina de la Sibiu. Sunt prezentate aceste vechi institute de credit, care au stat la baza construirii unei rețele vaste, dar și altele necunoscute, care au activat în mediul rural românesc, dintre care amintim Societățile pe acțiuni de la Dezna, Oravița, Sasca Montană, Bocșa, Șeica Mare. Textul bine documentat este însoțit și de imagini cu acțiunile emise de fiecare institut de credit prezentat în pagile acestei lucrări. În câteva pagini se analizează importanța familiei Mocioni în procesul de modernizare și dezvoltare a institutelor de credit. Trebuie amintit și faptul că reprezentanții familiei Mocioni au fost implicați la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea în organizarea și conducerea unor importante institute de credit, precum „Victoria” din Arad, „Mureșul” din Dej, „Gloria” din Făget, „Bihoreana” din Oradea, „Silvana” din Șimleu, fapt ilustrat și de fotografiile cu acțiuni, printre deținătorii cărora este des întâlnit numele Mocioni. Lucrarea publicată la București în condiții grafice deosebite este „dedicată atât colecționarilor și unei colecții” și are rolul important de a reconstrui un aspect al unei epoci trecute despre care nu s-a scris până în prezent, din cauza lipsei informațiilor. Maria Alexandra Pantea