Antic Scaun Curule Spaniol, in Stil Baroc, 90x70x57cm

Cititi cu atentie descrierea:
-Se poate face trimitere internationala oriunde in lume (doar la plata in avans, inclusiv transportul care v-a fii calculat in functie de tara de destinatie)
-Dupa efectuarea comenzii, rog mesaj de confirmare/informare aici sau pe e-mail
-Cumparatorul v-a fii informat printr-un mesaj sau/si telefonic dupa trimiterea obiectului, numele curierului si numarul de urmarire colet.
Antic Scaun Curule/Savonarola/Romano, in Stil Baroc Spaniol,
Stil: Baroc
Autor: Necunoscut
Perioadă: 1650-1800
Regiune: Spania
Material: Lemn, Metal (bronz)
Tehnica: Sculptura, Ornamentare specifica perioadei
Ștampile/Marcaj: Nu
Dimensiuni: H90x70x57cm (mai multe dimensiuni în foto)
Stare: Conditie foarte buna conforma cu fotografiile, cu semne de uzură și patină, conform vârstei acestuia/Nerestaurat.
Alte detalii; Istorie:
În timpul Republicii Romane, scaunul curule (în latină Sella Curulis , care se presupune că provine din Currus , Car de Război ) era locul pe care magistrații veterani sau promagistrații care posedau imperium aveau dreptul să stea, un drept care includea dictatorul, magister equitum, consulul, pretorul și edilul, Militarul de rang inalt.
Conform lui Titus Livius, scaunul curul, era originar din Etruria și pot fi văzute pe monumentele etrusce, servind la identificarea magistraților. Totuși, scaunele tip foarfecă sunt cunoscute încă din Noul Regat al Egiptului.
Conform lui Mommsen, în „Istoria Romei”, în timpul monarhiei (în special în timpul domniei lui Tarquin) cetățenilor romani li se interzicea să circule pe străzile Romei la bordul carelor trase de cai, iar o astfel de demnitate era conferită doar monarhului. Ca simbol al rangului său, regele prezida actele publice stând pe un scaun la bordul carului. Din acest obicei provine termenul „scaun curul” sau „scaun de car”.
Conform lui Dio Cassius , la începutul anului 44 î.Hr. C., un decret al Senatului i-a acordat lui Iulius Cezar dreptul de a folosi sella curulis peste tot, cu excepția teatrului, unde purta scaunul său de aur și coroana încrustată cu bijuterii, ceea ce îl plasa la egalitate cu zeii. Scaunul curul putea fi oferit ca tron, ca o onoare regilor străini recunoscuți oficial ca prieteni ( amicus ) de către poporul roman sau de Senat.
Scaunul curul era de obicei făcut din fildeș , cu un șezut pătrat și picioare curbate care formează un X lat. Nu avea spătar, iar brațele erau joase. Unele putea fi pliate, ceea ce o făcea ușor de transportat pentru a fi utilizată de magistrați și pentru alte utilizări speciale, cum ar fi pentru liderii militari în campanie.
Utilizarea sa nu s-a pierdut niciodată; Forma sa a servit drept inspirație în decorațiunile din perioadele ulterioare, în special în timpul perioadelor Empire si Neoclasicism de la începutul secolului al XVIII. Ca să menționăm o altă perioadă de glorie a acestui instrument, în Galia merovingiană a continuat tradiția romană de a folosi curulul ca simbol al dreptului de a administra justiția. Succesorii lor, capetienii, au păstrat scaunul simbolic. De fapt, Tronul lui Dagobert (611DC-639DC), păstrat în prezent la Biblioteca Națională a Franței, a fost inspirat de un curul. Scaunele curule, mai mult sau mai puțin modificate, se găsesc și în multe exemple din restul Europei.