Aprecieri în raspar cu timpul

La început a fost chiar mai putin decât un nume, un grad de rudenie. Aflasem ca Erich Bergel - dirijorul filarmonicii din orasul adolescentei sale - are un frate scriitor. Doar atât, dar fratele scriitor dovedise în ochii mei o calitate în plus a muzicantului despre care nu aveam cum sa stiu ca va deveni de faima internationala…\r\n\r\nDe întâlnit aveam sa-l întâlnesc doar câteva decenii mai târziu, la simpozioanele si la Scoala de Vara de la Memorialul Sighet, dar de data aceasta el nu mai era fratele fratelui sau, ci unul dintre cei cinci condamnati în faimosul proces al Lotului Scriitorilor Germani, încheiat într-o sentinta care totaliza 95 de ani de detentie.\r\n\r\nSi totusi, pe Hans Bergel nu l-am cunoscut decât citindu-i cartile. Abia când am citit romanele Când vin vulturii si Dans în lanturi, abia când am citit eseurile din Întoarcerea lui Ulise am avut sentimentul ca, în sfârsit, îl descoperisem pe omul pe care îl stiam de mult…\r\n\r\nAna BLANDIANA\r\n