ARHITECTURA INTERBELICA A BUCURESTIULUI SI REGALITATEA - de LUCA MATEI STOIAN

Desciere

“Pentru arhitectura Bucureștilor, deceniul al IV-lea al secolului trecut a fost cel al unei modernități pe care nici o alta capitală din estul european nu a cunoscut-o.”

Academician prof. dr. Răzvan Theodorescu
Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române

Arhitectura modernă a Bucureștiului în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului a constituit pentru România unul din factorii care a adus țara în miezul civilizației europene. Bucureştiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureştiul este considerată capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă.
Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Procesul de degradare și distrugere, demolarea sau neîngrijirea multor clădiri de patrimoniu din București, care conferă identitatea arhitecturii moderne autohtone, poate fi oprit prin mai multe instrumente; cunoașterea este unul dintre ele.
Proiectul editorial dorește să aducă un instrument convingător spre o îmbogățire a cunoştinţelor cetăţenilor din Bucureşti, instrument reprezentat de această arhitectură modernistă, pe care o regăsim pe principalele străzi ale Capitalei.
În contextul actual al unui habitat „poluat” de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat) cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza punctuală a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenului arhitecturii moderne internaționale și modul de reflectare a acestuia în arhitectura românească.
Creațiile marilor arhitecți moderni, primesc – prin acest proiect editorial – o cheie de informare suplimentară și un argument în favoarea aprecierii, la justa valoare, acestea reprezintă simbolul perenităţii româneşti.

Editura Simetria, 2017, 105 pagini