AUREL FILIMON- PROIECT, scrisoare olografa

Personalitate de marcă a orașului Tîrgu-Mureș, Aurel Filimon este cel care în perioada interbelică a pus bazele Muzeului Județean. Colecționar pasionat, interesele sale s-au îndreptat atât înspre arheologie, etnografie și folclor, cât și spre istorie naturală, paleontologie și geologie.

S-a născut la 6 martie 1891, în localitatea Monor (jud. Bistrița Nasăud). și-a început studiile la școala Civilă din Bistrița, continuând apoi, până în 1910, la școala Normală din Deva. Prima activitate profesională va fi cea de învățător la Vișeul de Sus în Maramureș. Fiind pasionat de arta populară și folclor, culege un număr impresionant de poezii, basme, cântece și descântece, aparținând folclorului din zonă, pe care le va grupa în trei volume.

Își va relua studiile la Universitatea din Budapesta și apoi la cea din Berlin, specializându-se în arheologie și paleontologie. În 1912 devine membru al Societății de științe Naturale din Budapesta, iar în 1913 al Societății de Geologie.  Publică în revista Etnographia din Budapesta articolul Superstiții la românii din împrejurimile Bistriței, fiind apreciat pentru valoarea științifică a acestui studiu antropologic.

După declanșarea Primului Război Mondial, Filimon va părăsi Budapesta pentru a trece în România. Între 1914 și 1917 este secretar la Muzeul de Artă Națională și Etnografică din București. Revine în Transilvania după încheierea războiului și instaurarea administrației românești. Din 1918 ocupă un post de bibliotecar la Biblioteca din Tîrgu-Mureș, unde ulterior va ajunge director. În calitate de director, meritul său a fost acela de a fi completat colecția bibliotecii cu numeroase cărți în limba română.

După câțiva ani petrecuți la Tîrgu-Mureș, ia inițiativa organizării unei expoziții de artă populară românească și secuiască în două încăperi ale Palatului Culturii. Cu această ocazie, la 1 mai 1921, se înființează Muzeul din Tîrgu-Mureș, care pentru o bună perioadă de timp nu va avea o expoziție permanentă ci doar expoziții temporare. Filimon este numit custode al muzeului și va desfășura în această calitate, pe toată perioada anilor '20, o serie de demersuri pentru dezvoltarea și organizarea cât mai eficientă a colecțiilor. Intențiile sale erau de a realiza un muzeu de arheologie, etnografie și științe naturale. În același timp va deține funcția de secretar al Societății Istorice, Etnografice și Arheologice din Mureș.

Înființarea la Cluj a Comisiei Monumentelor Istorice, secțiunea pentru Transilvania, va avea efect benefic asupra cercetării arheologice și va duce la grăbirea procesului de îmbogățire a colecțiilor muzeale. Filimon colaborează cu această comisie prin adunarea unui bogat material arheologic din localitățile mureșene.

În 1925 se vor relua, sub îndrumarea sa, săpăturile arheologice de la Cristești, localitate aflată în vecinătatea Tîrgu-Mureșului, unde se descoperise o așezare romană. Materialul arheologic găsit aici este extrem de bogat, valorificarea sa necesitând o extindere și o reorganizare a muzeului. Argumentele aduse de Filimon în acest sens se referă la necesitatea implicării instituțiilor culturale în educația publicului. Dorește o organizare sistematică care să corespundă scopurilor instructive și educative. Prima expoziție permanentă va fi deschisă în anul 1934.

Alte localități din zona Mureșului unde va participa la săpături sunt: Mircești, Band, Iclănzel, Lechința și Suseni. La Suseni descoperă celebra fibulă, devenită ulterior emblema muzeului mureșean. Va colabora cu nume mari ale arheologiei românești ca: Vasile Pârvan, D. T. Teodorescu sau P. P. Panaitescu.
Din cauza instaurării regimului horthyst în urma Dictatului de la Viena, în 1940 Filimon va fi nevoit să părăsească Tîrgu-Mureșul pentru a se refugia la București.

Activitatea științifică desfășurată de-a lungul anilor îl plasează printre pionierii cercetării arheologice moderne datorită metodelor de inventariere și conservare pe care le-a folosit, dar mai ales datorită viziunii de ansamblu pe care o are în legătură cu moștenirea materială și spirituală a trecutului.

Bibliografie:
 Aurel Filimon – Consacrare și destin, volum editat de Biblioteca Județeană Mureș și Fundația Culturală "Vasile Netea", Tîrgu-Mureș, 2001.

Autor: Maria Orosan-Telea