CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE TIMISOARA IN DOCUMENTE 1919-1925, ed.de lux

TIMISOARA. De aproape doua secole apara si reprezinta interesele oamenilor de afaceri din vestul tarii. Vorbim despre Camera de Comert Industrie si Agricultura Timis.

Initiativa infiintarii ei a apartinut austriecilor. Dupa ce in 1848 luase nastere Camera de Comert si Industrie din Viena, la 18 martie 1850 ministrul Comertului din Imperiul Habsburgic, Von Bruck, inainteaza imparatului Franz Josef I proiectul de infiintare a Camerelor de Comert pe teritoriul Imperiului, proiect sanctionat in aceeasi zi.

Odata aprobat, in 26 martie 1850 este emis Decretul Ministrului Comertului care atesta infiintarea Camerelor de Comert si Industrie, care era valabil pe tot cuprinsul Imperiului, si care a fost apoi publicat in Monitorul Oficial de atunci patru zile mai tarziu.

Astfel, data de 30 martie a devenit cea in care a fost semnat certificatul de nastere al Camerei de Comert Industrie si Agricultura de la Timisoara.

„Decretul avea 5 parti si o lista a zonelor in care se infiinteaza Camere. Partea intai cuprinde dispozitii generale: fiecarei Camere i se atribuie o circumscriptie care va fi aprobata de imparat;actiunea Camerelor este exclusiv in domeniul comercial si economic, obiectivul lor fiind cel de indrumare, reprezentare si apararea intereselor comerciale si industriale.Prin intremediul acestor institutii sectorul economic isi face cunoscute doleantele in fata Ministerului Comertului ce va incerca sa le rezolve, fiecare Camera actioneaza singura in curcumscriptia sa, iar actiuni intercamerale se vor organiza numai cu acordul Ministerului„, se arata in volumul „Camera de Comert Agricultura si Industrie Timis in documente” aparut in 2010.

La finalul Decretului erau enumerate toate cele 60 de regiuni ale Imperiului in care urmau sa fie infiintate Camerele. Pe pozitia 32 era trecuta si Timisoara, ca sediu al provinciei Banat si Voivodina. Numele oficial al nou infiintatei institutii era Gewerbe Kammer fur die Serbische Wojvodschaft unde der Temescher Banat, iar in anii ce vor urma va trece prin mai multe schimbari.

„Initial, circumscriptia camerala cuprindea cele 3 comitate banatene si 2 din Vojvodina(Bacs-Bodrog si Srem). In 1860 Srem a trecut in jurisdictia Camerei din Osijek, iar celalalt la Camera din Pesta. In schimb, in 1862 Camera timisoreana primeste comitatele Hunedoara si Zarand, iar in 1868 Cenadul si Aradul. Aceste 4 comitate vor iesi de sub jurisdictia Camerei timisorene si vor constitui circumscriptia Camerei de Comert si Industrie Arad infiintata in 1872„, se precizeaza in volumul „Camera de Comert Agricultura si Industrie Timis in documente”.

In primele doua decenii de existenta Camera a avut 20 de membri interni si 10 externi, care au fost numiti de Guvern. Dintre cei 20 de membri titulari 13 erau comercianti, iar ceilalti 7 proveneau din industrie. Primul presedinte al Camerei a fost Ludovic von Bersuder.

Pana in 1918, rolul Camerei a fost unul deosebit in viata economica din Banat. In agricultura, a pus umarul la implementarea la tehnologizarea muncilor agricole, dezvoltarea rutelor de transport si crearea de noi piete de desfacere.

In comert, Camera a ajutat la trecerea de la comertul local sau regional la cel national si international. La inceputul secolului trecut, cu ajutorul Camerei de la Timisoara plecau 10 tipuri de produse spre Anglia, 4 catre Argentina, 3 catre Belgia, 28 in Germania sau 38 in Bulgaria.

Camera de Comert Industrie si Agricultura si-a continua activitatea si dupa instaurarea administratiei romanesti in 1919. Sase ani mai tarziu Camera avea alte trei sectiuni in componenta: cea pentru inregistrarea marcilor de fabrica si a mostrelor (63 de marci inregistrate), serviciul de informatii pentru evidenta stricta a firmelor si biroul de devize. Tot in 1925 este inregistrat un alt moment important din viata institutiei.

„Prin contractul de donatie din martie, Camera de Comert si Industrie primeste din partea Primariei Timisoara ‘gratuit si pe vecie si fara sarcini cu drept de proprietate a intravilanului, locul viran in extensiune de 226 stanjeni patrati si fasie complementara de 17,3 stanjeni patrati, deci in total 243,3… Valoarea imobilului este de 60.000 de lei. Camera de Comert si Industrie este obligata sa construiasca pe acest teren un palat splendid, castigandu-se planurile prin concurs public si inaintandu-le Consiliului Comunal spre aprobare. Palatul este a se construi cu 4 etaje cu un front de 30 de metri spre bulevardul Regele Ferdinand cu un front de 29,60 metri spre strada fara nume’…Construirea sediului Camerei nde Comert si Industrie a fost finalizata in anul 1926, costurile constructie, aproximativ 20.000.000 lei la nivelul acelor ani, fiind amortizate in intregime pana in anul 1931„, se arata in volumul „Camera de Comert Agricultura si Industrie Timis in documente”.

Camera si-a continuat activitatea pana in 1949, cand regimul comunist a emis Decretul cu numarul 74 care prevedea desfiintarea Camerelor de Comert si Industrie teritoriale si trecerea patrimoniului lor in domeniul statutului.

In 1990, Camera de Comert Industrie si Agricultura de la Timisoara si-a reluat activitatea.

In zilele noastre CCIA Timis lucreaza pe mai multe paliere: Agricultura, Comert, Turism, Transport, Constructii, Electro si Tehnologia Informatiilor si a Comunicatiilor, Servicii profesionale si competitivitate si Industrii. In fiecare an sunt organizate seminarii pe diferite teme pentru a ajuta firmele din Timis, dar sunt organizate si targuri tematice.