CARTE POSTALA – S. A. R. la Principessa MAFALDA di SAVOIA (FOTOGRAFIE)

CARTE POSTALA EXTREM DE RARA, NECIRCULATA. FOTO: EVA BARRETT - Roma

An: 1918

Stare obiect (cf. foto): Pastrat in stare perfecta. 

Principessa MAFALDA MARIA ELISABETTA ANNA ROMANA de SAVOIA (2.XI.1902 Roma – 27.VIII.1944)

Cea de-a doua fiică a regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei și a reginei Elena de Muntenegru. Viitorul rege Umberto al II-lea al Italiei a fost fratele ei mai mic.

La 23 septembrie 1925, la castelul Racconigi, Mafalda s-a căsătorit cu Prințul Filip Landgraf de Hesse-Kassel. Căsătoria Prințului Filip cu Prințesa Mafalda, l-a pus pe acesta în poziția de a acționa ca intermediar între guvernul Național-Socialist din Germania și guvernul fascist din Italia. Cu toate acestea, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Adolf Hitler (șeful Partidului Național-Socialist și cancelar al Germaniei), credea că Prințesa Mafalda lucra împotriva eforturilor de război; el a numit-o "Hoitul Negru al Casei Regale Italiene".

La începutul lui septembrie 1943, Prințesa Mafalda a călătorit în Bulgaria pentru a participa la funeraliile cumnatului ei, regele Boris al III-lea al Bulgariei. În timp ce era acolo, la 23 septembrie a fost arestată, aparent pentru activități subversive, dar mai mult ca un ostatic, pentru a-l convinge pe tatăl ei, regele Italiei, să nu se opună intereselor germane în război. Dupa interogatorii, Prințesa Mafalda a fost transportată în lagărul de concentrare Buchenwald.

La 24 august 1944 aliații au bombardat o fabrică de muniție din interiorul lagărului Buchenwald. Prințesa Mafalda a fost grav rănită; ea era adăpostită într-o unitate adiacentă fabricii bombardate și atunci când a avut loc atacul a fost îngropată până la gât în moloz și a suferit arsuri grave la braț. Condițiile din lagărul de muncă au făcut ca rănile să se infecteze, iar personalul medical i-a amputat brațul; a sângerat abundent și nu și-a mai recăpătat cunoștința.

Familia regală hessiană nu a fost anunțată de decesul ei, deși au existat zvonuri care au circulat până la sfârșitul anului 1944. Moartea ei nu a fost confirmată până când Germania nu s-a predat în 1945.