Cartea Iuliei - Paul Gabriel SANDU

CARTEA IULIEI

Fragment din volum:

“Anda asteapta putin te rog, i-ai spus, cu buzele lipite de suprafata transpirata a receptorului, cred ca e cineva la usa. Nu, nu inchide, asteapta putin numai, ma intorc imediat. Ai sprijinit apoi receptorul cu una dintre urechi de furca aparatului, insa cablul a ramas cumva agatat de tine si receptorul s-a zdrobit de podea, in urma ta, facandu-te sa tresari, si varsandu-si afara, ca o limba inerta, bulbul metalic in care vocea Andei rasuna de parca ar fi fost transcrisa intr-o gama mult mai inalta. Ai sa pui totul pe urma la loc, te-ai gandit, daca Anda avea sa mai astepte putin; la capatul celalalt se facuse insa liniste. Liniste. Cine e? ai intrebat pe un ton neutru si intrebarea se rasfranse mai intai asupra ta, ca si cand celalalt, oricine ar fi fost el, era deja acolo langa tine, si te stanjenea, te facea sa iti controlezi tonul si cuvintele, sa iti supraveghezi mimica si gesturile."