Ciuleandra - Liviu Rebreanu

Când Liviu Rebreanu trece la romanul orasenesc, el eludeaza pe cât se poate înfatisarea de indivizi si se refugiaza în monografia unei pasiuni, a unei porniri, adica în romanul psihologic, constient sau nu de lipsa putintei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman analitic (…)

Puiu Faranga e odrasla unui boier de vita veche, purtând în sângele sau oboseala generatiilor trecute. Familia lui Faranga, tata, matusa, e înfatisata în linii naiv încarcate (protocol, vorbirea limbii franceze, politeta exagerata) si probabil nu intentionat, ci din lipsa unei perceptii adecvate. Puiu se naste cu instincte criminale, repetând oarecum cazul lui Lantier din La bete humaine de Zola. Ca sa primeneasca sângele familiei, Faranga tatal a cules de la tara o fata sanatoasa, Madalina, pe care a crescut-o aristocratic în vederea casatoriei cu Puiu. Însa Puiu o sugruma (iarasi voluptatea criminala!) fara motiv. Familia îl interneaza într-un sanatoriu, sperând sa obtina din complezenta un certificat de iresponsabilitate. Însa Puiu este chiar un nebun.

Materia romanului o formeaza aceasta trecere treptata de la logica aparent normala la conduita si tinuta dementiala…

George CALINESCU