Specificatii
CP 1910 Paris - București, surorile Lapomeraye / fetele lui Ernest
L., Slatina Cartea postală este adresată surorilor Lapomeraye,
Alice (căsătorită cu magistratul Vasile Roman) și Ancuţa de
Lapommeraye (căsătorită cu căpitanul Ioan Russo). părinții lor sunt
Elisa Hiott, (n.1839, †1904) și Ernest de Lapommeraye (n.1829,
înmorm.Slatina, doctor). Elisa Hiott se trage din familia lui
Anastasie Silivriano. ”Unul dintre primii medici din Slatina,
Ernest de Lapommeraye, a lăsat Franţa pentru a se stabili pe
meleaguri oltene. Se pare că s-a născut în 1829 într-o familie
înstărită din Hexagon, iar începând cu mijlocul secolului XIX îl
găsim în Slatina. Documentele vremii nu aduc prea multă lumină în
ceea ce-l priveşte pe medicul francez şi motivele care l-au
determinat pe acesta să se stabilească în oraşul de pe malul râului
Olt. Se crede că ar fi luptat sub comanda lui Napoleon al III-lea
în Războiul Crimeii, iar la finalul conflictului a rămas în Ţara
Românească. „Se ştie că, în secolul al XIX-lea tot mai mulţi
străini se stabilesc, temporar sau definitiv, în Ţara Românească.
Principatele Române sunt în pragul modernităţii, al cărei suflu
vine din Occident şi în primul rând din Franţa, modelul francez
fiind adoptat de elita indigenă pentru formularea ambiţiosului
program de europenizare. Din mărturisirile doamnei Ileana
Stoianovici, fiica Leliei Urdăreanu, nepoata pe linie maternă a
doctorului Ernest de Lapommeraye, aflăm că ilustrul înaintaş avea o
descendenţă nobiliară şi făcea parte din familia marchizului Ernest
Berdalle de Lapommeraye. De altfel, numele întreg al doctorului
Ernest de Lapommeraye era Pierre Berdalle Ernest de Lapommeraye”,
explică Aurelia Grosu, şefa secţiei de Artă şi Istorie a Muzeului
Judeţean Olt în numărul 4 al revistei „Memoria Oltului”, editată de
asociaţia cu acelaşi nume. Om de vază al oraşului Doctorul
Lapommeraye s-a integrat foarte repede în viaţa slătineană şi a
reuşit să ocupe o poziţie însemnată, fapt care s-a datorat în mare
măsură căsătoriei cu o tânără ce provenea dintr-o familie de
boieri. Astfel, atât în „Istoria oraşului Slatina”, cartea lui
George Poboran din 1908, cât şi în „Istoricul spitalului
Slatina-Olt”, apărut în 1943, Ernest de Lapommeraye este enumerat
printre medicii cei mai vechi şi cei mai apreciaţi din Slatina.
Astfel, într-un sistem electoral bazat pe votul cenzitar, doctorul
Lapommeraye se numără printre cele 150 de persoane din Slatina care
aveau calitate de alegător în 1858, fiind trecut pe o listă
întocmită în vederea pregătirii alegerilor pentru Adunarea Electivă
a Ţării Româneşti, care urma să aleagă domnitorul în spiritul
hotărârilor Convenţiei de la Paris. „La încheierea listei se face
specificarea că ultimii cinci, inclusiv doctorul Lapommeraye, nu
puteau să voteze pentru Adunarea Electivă pentru că nu aveau
împământenirea mare, adică cetăţenia, însă puteau vota pentru
Consiliul Comunal. Printr-o interpretare logică a reglementărilor
în materia împământenirii prevăzute în Regulamentul Organic,
deducem că doctorul Ernest de Lapommeraye nu parcursese stagiul de
zece ani de la aprobarea cererii de împământenire pentru obţinerea
brevetului marii împământeniri. Însă prin căsătoria cu Eliza Hiotu,
o româncă de rang boieresc, beneficiază de reducerea stagiului de
la zece la şapte ani”, menţionează Aurelia Grosu. Vila Lapommeraye,
un simbol al Slatinei După căsătorie, familia Lapommeraye a locuit
în Slatina, pe fosta Uliţă boierească, numită ulterior strada
Solomon, iar din 1926 strada Ionaşcu. O fotografie a casei în care
locuia familia apare în „Albumul oraşului Slatina” din anul 1906,
aceasta fiind denumită „Vila de Lapomeraye”. Imobilul se afla pe
locul unde în anii 1930 s-a construit Popota ofiţerilor (Casa
Armatei), teren donat în acest scop. Eliza şi Ernest de Lapommeraye
au avut patru fete care, la rândul lor, prin căsătorie, au sporit
prestigiul familiei şi i-au consolidat suportul material. „Alice de
Lapommeraye s-a căsătorit cu magistratul Vasile Roman. Constanţa de
Lapommeraye s-a căsătorit cu inginerul Bazil Argeşeanu,
stabilindu-se la Caracal. Au avut doi băieţi, Gheorghe şi Nicolae
Argeşeanu, ambii urmând o exemplară carieră militară. Colonelul
Gheorghe Argeşeanu, viitor general şi om de stat, se căsătoreşte în
anul 1910 la Caracal cu Ana Marinescu, fiica moşierului Constantin
(Dinu) Marinescu. Acesta construise, la sfârşitul secolului al
XIX-lea, pe moşia de la Criva, Piatra Olt, un conac cochet pe care
îl donează în anul 1927 nepotului său Nicolae, fiul Anei şi al lui
Argeşeanu. Pentru că Nicolae era minor, donaţia este primită de
Gheorghe Argeşeanu. Nicolae Gheorghe Argeşeanu, maior de cavalerie,
se va căsători cu Sanda Nenişor, nepoata Corneliei Nenişor, sora
lui Nicolae Titulescu. Ancuţa de Lapommeraye se căsătoreşte cu
căpitanul Ioan Russo. Alexandrina de Lapommeraye se căsătoreşte în
anul 1896 cu căpitanul Pandelie Urdăreanu, fiul boierului Ghiţă
Urdăreanu şi al Lucsandrei (Luţa) Aman, sora pictorului Theodor
Aman”, precizează şefa secţiei de Artă şi Istorie a Muzeului
Judeţean Olt. Cu toate că familia doctorului Ernest de Lapommeraye,
extrem de numeroasă, a fost una dintre cele mai apreciate familii
slătinene din secolele XIX şi XX, fiind alcătuită din persoane care
au făcut performanţă în mai multe domenii, astăzi prea puţini
locuitori ai oraşului de pe malul Oltului le mai cunosc istoria şi
realizările.