Crucea Domnului, București, 1852, colligat cu Cinstitul paraclis al marelui mucenic Mina

Descriere despre Crucea Domnului. Tradusă de ierodiaconul catedralei din București, Spiridon Badescu. Ediția întâia. București, 1852, în tipografia lui Anton Pann. 79 p. (cu signat.) : il. ; 8° (16 cm.), 24-27 R (16 x 10 cm.) Exemplar colligat cu alte două: primul provine fie din Paraclisul St. Haralambie şi Mina. Braşov, 1835 (BRM III, 43704), fie din Cinstitul paraclis al sfâ(n)tului sf(i)nţitului şi marelui Mucenic Mina, făcătoriul de minuni, şi grabnicul ajutătoriu (...) Sibiiu (în Tipografia lui Gheorghie de Clozius), 1838 (BRM III, 4373); aici sunt 18 pagini din cele 40 ale opusculului original, inclusiv foaia de titlu cu ilustrația de pe verso, reprezentându-l pe mucenic. Cel de-al doilea text provine dintr-o ediție neidentificată, de comentarii sau predici la Evanghelii și reprezintă p. 5-18 din volumul original; modelul de frontispiciu, caracteristic și Psaltirii de Buzău, din 1835 (în care coexistă elemente din repertoriile budens și nemțean, de secol XIX), ar putea indica o ediție buzoiană cu specific omiletic (singurul de acest gen fiind însă cel al lui Nichifor Theotokis, din 1853, cu predici la Apostolii duminiclor, nu la Evanghelii, apărut la Buzău și citat în Bibliografia Modernă). Primul text din colligat este imprimat cu tipar negru pe suport manual, cu varii corpuri de literă chirilică de tranziție; numerotație și signatură cu cifre arabe (doar pe primele file ale caietelor). Foaia de titlu inclusă în paginație. Sunt prezente, ca ornamentație – mai întâi vinieta de frontispiciu, xilogravată, cu potir euharistic în apoteoză, între cununi de laur, sprijinit pe o carte și anturat de alte cărți de slujbă, deschise, și cruci, ca simboluri ale preoției reprezentate pe o masă străjuită de un heruvim, apoi varii viniete tipografice stilizate. Lucrarea se compune din 3 secțiuni: Despre Crucea Domnului – p. 3-65 (p. 66, albă) în care notele de subsol cuprind sursele istorico-teologice (autori bizantini și contemporani) referitoare la Cruce; Povățuire pentru lepădarea de sine (glosă asupra pasajului din Ev. după Marcu, 8, 36, pentru a 3-a Duminică a Postului Mare), p. 67-74 și Numele dornicilor prenumeranți – fiecare câte “trupuri” (exemplare ale cărții) au comandat. Ultimul prenumerant din listă este “Dumneaei Cocoana Elenca Fotache”. Capitolul ocupă secvența p. 75-79. Cel de-al doilea text începe cu o foaie care are, pe recto, titlul: Cinstitul paraclis, al Sfântului, Marelui Mucenic Mina, făcătoriul de minuni, și grabnic ajutătoriu. Lipsa impressum-ului ar indica faptul că textul provine din primul titlu citat mai sus, cel apărut la Brașov, care începe cu paraclisul Sf. Haralambie. Pagina conține o vinietă de frontispiciu, ce etalează 2 ramuri de finic și 2 de măslin trecând prin două cununi de spice înnodate. Pe verso-ul foii, o ilustrație mare cu acest sfânt. Paraclisul (p. 1-18) este imprimat cu negru, cu caractere de mărimi și tipuri diferite, numerotație cu cifre arabe care include foaia de titlu, signatură cu cifre arabe pe primele 2 foi ale caietelor; inițiale evidențiate, colontitlu, custos, 25 de rânduri pe pagina completă. Cel de-al treilea text debutează cu citatul asupra căruia autorul omiliilor își construiește predica: “găsiți-vă voă comori în cer... / Mathei cap. 6, stih 20”.  Slova de rând este măruntă, cea a pasajului citat și evidențiat, imprimată cu 2 corpuri de literă. Nu există signatură, custos și colontitlu, caracteristicile sunt altminteri similare cu ale celorlalte texte din colligat. Textul se deschide sub un frontispiciu de forma unui panou rectangular fin hașurat, cu simbolul trinității în centru, triunghiul, purtând inscripția (în greacă) “ho Theos”; din simbol ies raze distribuite circular. Cercul este cuprins într-o cunună de stele. De-o parte și de alta a simbolului divin apoteotic, două panouri octogonale decorate în relief. Cel din dreapta, cu o tulpină de trandafir, cel din stânga, cu lujer de crin, ambele înclinate (în direcții opuse). La sfârșitul omiliei, o frumoasă vinietă peisagistică încadrată, a lui Gritner, gravor activ în spațiul central-european la secol XVIII. Colligatul se prezintă în stare bună, cu semne firești ale trecerii timpului și manipulării frecvente. Legătura este în pânză gri, cu porțiuni vopsite în cafeniu pe cotor și mărginite de segmente trasate cu aur; pe porțiunea mai extinsă stă scris cu alfabet latin titlul opusculului în forma Descrieri despre Crucea Domnului, cu majuscule. Pe porțiunea inferioară de deasupra capului inferior al cotorului, supralibrosul AR. Este vorba de cea care a lăsat mărturia de pe foaia liberă recto, a primului forzaț (și, posibil, de cea care a alcătuit colligatul) – “ Monastirea Pasărea / Monahia Arcadia Rădulescu” (fără diacritrice în original). Legătură în stare foarte b