Dacia Ultima Frontiera a Romanitatii

Impozantul catalog al expoziției Dacia – Ultima frontieră a romanității reunește în cele 747 pagini, 17 texte științifice semnate de către: prof. dr. Mihai Bărbulescu, dr. Ionuț Bocan, dr. Corina Borș, dr. Robert Gindele, dr. Radu Harhoiu, dr. Alexandru Madgearu, dr. Dragoș Măndescu, Florin Moței, dr. Cătălina Neagu, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Liviu Petculescu, prof. dr. Constantin C. Petolescu, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Mihaela Simion, dr. Maria-Magdalena Ștefan, dr. George Trohani, dr. Rada Varga și dr. Decebal Vleja, precum și 508 fișe de obiecte sau ansambluri de obiecte, semnate de 81 specialiști din Muzeul Național de Istorie a României și instituțiile partenere. Conceptul grafic al volumului aparține dr. Cornel Ilie, care a realizat și DTP-ul, împreună cu dr. Cristiana Tătaru. Cei circa 1400 ani de istorie ilustrați în expoziția Dacia – Ultima frontieră a romanității prezintă publicului tocmai primele etape când s-au pus bazele formării poporului și limbii române. Titlul provocator al expoziției reflectă, de fapt, un extraordinar paradox istoric. Cum s-a întâmplat că tocmai Dacia – ultima cucerire teritorială a Imperiului Roman în Europa, provincia care a avut și cea mai scurtă existență instituțională – să fi lăsat în urma sa, la judecata istoriei, cea mai durabilă dovadă a unei moșteniri romane, vie până azi, adică un popor ai cărui membri se defineau pe ei înșiși și erau definiți și de către străini ca fiind „Romani/români, în pronunția actuală”, iar limba pe care o vorbesc, drept „lingua romanesca/limba romană”? Cu excepția unor mici grupuri de populații latinofone din Balcani (aromânii, megleno-românii și istro-românii), precum și a rumantsches (reto-romanii) din Elveția, nici un alt popor neo-latin nu mai păstrează ca nume etnic pe cel al romanilor. An Apariție: 2023 Nr. de pagini: 747 Coperți: Broșate Hârtie: Dublu cretată (premium) Greutate: 3 kg Format mar