Diana - Eugen Lovinescu

 Asa cum sunt constituite, romanele pot sa ne dea o imagine despre masura în care fictiunea îi este interzisa prozatorului Lovinescu, care în schimb se regaseste pe sine în paginile din Bizu, mai apropiate ca ton de memorialistica. Aparute în anii '30, toate romanele ciclului propun apoi într-o varianta mai putin reusita o preocupare catre romanul citadin care se facuse simtita prin scrisul unor Camil Pelrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihaescu, Anton Holban, Mircea Eliade etc. Si care în literatura noastra înseamna atât de mult. Ca intentiei romanele lui Lovinescu ilustreaza destul de bine în cele din urma o anume neliniste moderna, a carei prezenta începe sa se faca simtita si în proza româneasca.