Fantoma de la opera, Gaston Leroux

Fantoma de la opera, Gaston Leroux 

Fantoma de la Opera, scrierea cea mai cunoscuta a lui Gaston Leroux si, totodata, unul dintre cele mai populare romane clasice din literatura universala, porneste de la fapte reale petrecute in secolul al XIX-lea in Paris, dar si de la legenda care circula in epoca referitoare la moartea unei balerine.

Inca de la publicare (1910), povestea antieroului tragic Erik – Fantoma de la Opera, personaj care se inscrie in arhetipul damnatilor Frankenstein-Heathcliff –, a sopranei Christine Daaé – tanara talentata, cu suflet pur, care ajunge sa fie obsesia Fantomei – si a vicontelui Raoul de Chagny a fascinat publicul in asa masura, incat a transformat Palais Garnier din Paris, cadrul actiunii, in cea mai faimoasa cladire de opera din lume. Imbinarea perfect dozata de mister, atmosfera gotica, poveste de iubire si tragedie a facut ca romanul sa fie dramatizat si ecranizat, cu mare succes, in nenumarate randuri in veacul scurs de la prima sa aparitie.

„Un roman gotic despre dragoste, onoare si tragedie, cu un substrat infiorator si obsedant.” The Daily Telegraph

„O venerabila si foarte ecranizata poveste despre sentimente delicate si marete, cu o nota horror de-a dreptul inspaimantatoare.” The New York Times

„La peste o suta de ani de la prima editie si la trei decenii de cand Fantoma de la Opera a devenit inca si mai celebra, odata cu musicalul lui Andrew Lloyd Webber, romanul jurnalistului Gas­ton Leroux este mai incitant ca niciodata. La Londra, acolo unde premiera mondiala a musicalului lui Webber a avut loc pe 9 octombrie 1986, se poate vorbi deja despre un adeva­rat fenomen, caci o seara petrecuta in West End, Broadway-ul londonez, pentru a vedea un spectacol Fantoma de la Opera, musicalul depasit in longevitate doar de acela realizat dupa o alta carte celebra, Mizerabilii, a devenit deja una dintre cele mai iu­bite activitati turistice.” Irina Margareta Nistor, „Prefata”

„Cum s-ar explica fascinatia continua, pasiunea extraordinara pe care povestea plina de intriga, mister, dar si de detalii horror le starneste? Poate ca raspunsul se afla in faptul ca romanul de­scrie cu mare minutiozitate culisele interzise spectatorului obis­nuit. Sau poate ca serafica, ingenua si mult indragita Christine Daaé, eroina principala, este cea care cucereste definitiv privito­rul sau cititorul, care, oricat de experimentat, oricat de cultivat, va ajunge sa se teama pentru viata ei ca un «cititor inocent» si va incerca, parca, s-o ocroteasca pe cat ii va sta in putinta.” Irina Margareta Nistor, „Prefata”