Frederic Chopin

Autor(i): Lavinia Coman Editura: Didactica si Pedagogica

A fost înţeles şi adoptat de public de la început, pentru că muzica lui vorbea de la suflet la suflet despre durerile şi speranţele oamenilor. Avea o fire delicată, era interiorizat şi hipersensibil, ceea ce îl recomanda drept candidat la singurătate. Cu toate acestea, a avut mulţi prieteni, între care s-au aflat mari personalităţi ale vremii. A fost adorat de femei şi a avut o poveste de iubire, devenită celebră, cu scriitoarea George Sand. Chopin a cântat cu o voce nouă tragedia Poloniei natale, poezia naturii, dragostea, curajul, disperarea. Şi-a încredinţat în totalitate muzica pianului, instrument „tânăr” pe atunci, pentru care a inventat un fel original de a compune şi de a cânta, adaptat perfect la ceea ce dorea el să comunice. A apărut în peisajul Europei muzicale din prima jumătate a secolului al XlX-lea ca o paradigmă a artistului romantic – pentru că era tânăr, frumos, genial, exilat, nefericit şi bolnav, dar şi pentru că a făcut pianul să cânte frumos (după modelul belcantoului italian).
Frumuseţea şi adevărul muzicii sale au rezistat la proba timpului. Creaţia lui a devenit o valoare perenă, rămânând până astăzi subiect de înaltă delectare pentru lumea muzicală şi materie de bază pentru studiu în şcolile unde se formează viitorii pianişti. La 160 de ani de când a plecat în lumea îngerilor, Chopin continuă să spună ceva important, de vreme ce opera lui este cântată cu predilecţie atât de amatorii entuziaşti, cât şi de muzicienii profesionişti. Fiecare admirator are un Chopin al său, în a cărui artă se regăseşte, îmbogăţit în spirit, consolat, încurajat sau, pur şi simplu, încântat.