General aviator Andrei Popovici pe aerodrom , in tinuta militara de gala

Mapa acuarele 1 . Dimensiuni cu passe - partout : 31,5 x 25,5 cm . Dimensiunile efective ale fotografiei : 23,5 x 17.5 cm . Passe - partout plusat . Fotografie originala . A fost printre primii piloţi brevetaţi ai României, după ce a fost trimis pentru specializare şi instruire în şcolile militare de aviaţie de renume din Occident, unde avea să-şi desăvârşească pregătirea de zbor. Reîntors în ţară a arătat că este un ofiţer care are toate calităţile unui bun aviator, a trecut toate probele specifice, obţinând brevetul de pilot cu nr. 11 în anul 1913. Totuşi, sfârşitul anului 1915 găsea aviaţia militară reorganizată, cu o structură autonomă. Corpul Român de Aviaţie avea în dotare primele avioane cumpărate din Franţa, bilanţul şcolilor de pilotaj înregistrând 37 de piloţi şi 25 de observatori aerieni de artilerie brevetaţi. “Căpitanul Andrei Popovici a luat comanda Escadronului I de Ştafetă, ulterior a Escadronului II Teleorman din organica Regimentului 4 Călăraşi. În aceste condiţii, va participa la acţiunile militare la intrarea României în Primul Război Mondial la comanda unui escadron din Regimentul 4 Călăraşi Sosirea în ţară a misiunii militare franceze, comandată de generalul Berthelot şi ulterior a unei misiuni aeronautice comandată de colonelul Malherbre, în luna decembrie 1916, formată din 35 de ofiţeri, 11 adjutanţi, 38 de segenţi, 28 caporali şi 165 soldaţi a condus la reorganizarea completă a Aeronauticii române", potrivit comandorului Tănase. Metodele franceze au fost predate în şcoli de observatori, antenă, comandament şi aplicate la unităţi. Reuşita operaţiunii de reorganizare a fost verificată în timpul luptelor din vara anului 1917. Calităţile excepţionale ale comandantului de grup angajat în campania aeriană din vara de foc a anului 1917 au fost reliefate foarte bine de şeful statului major al Armatei I, colonelul Samsonovici şi întărite de comandantul Armatei I Române, generalul Eremia Grigorescu: “Sănătos şi foarte rezistent, inteligent, întreprinzător, dotat cu un deosebit spirit de organizare, posedă frumoase aptitudini militare. A comandat de la 25 iunie 1917 – 15 mai 1918, cu deosebită pricepere Grupul 2 Aeronautic de sub ordinile Armatei I. Ofiţer energic, s-a achitat în mod elogios în acest serviciu, aducând rezultate cu adevărat reale pe timpul operaţiunilor din 1917, astfel: În iulie 1917 în timpul pregătirii ofensivei de la Nămoloasa, a mutat în 5 zile Grupul cu 7 escadrile la Călmăţui şi Ciora – cu toată lipsa mijloacelor de transport -. În timpul operaţiunilor din iulie 1917, a deservit cu unităţile sale nevoile atăt ale Armatei I, cât şi ale Corpurilor 47 şi 8 Ruse. A luat parte, într-o largă măsură, cu grupul său, la bătălia de la Mărăşeşti, făcând recunoaşteri preţioase la timp, care au folosit ca orientare în cursul operaţiunilor. În tot timpul a păstrat legătura cu Comandamentul Armatei. Pentru modul elogios cum s-a condus s-a dat pe Armată ordinul de mulţumire nr. 96. În perioada iulie 1917 – decembrie 1917, unităţile din grupul său au doborât 11 avioane inamice şi au aruncat în sectoarele din spatele inamicului aproape 10.000 kgrame explozibile, în plus au executat peste 65 recunoaşteri de Armată şi 6 misiuni speciale. La Grupul său au funcţionat şcolile de antenă şi cursurile pentru ofiţeri superiori şi de stat major de la Armata I, unde a ţinut personal conferinţe. În rezumat Maiorul Popovici (avansat la 1 aprilie 1917) este un ofiţer eminent din toate punctele de vedere, face cinste corpului de aviaţie, şi merită să înainteze în mod excepţional la gradul de Lt. Colonel”, îl caracteriza Grigorescu. Pentru meritele sale deosebite pe timpul campaniei a fost decorat cu următoarele ordine naţionale şi străine:“Steaua României cu spade în gradul de Cavaler”; “Coroana României cu spade în gradul de Ofiţer”; “Legiunea de onoare în gradul de Cavaler”; “Sf. Ana cls. III-a cu spade şi fundă”; “Sf. Stanislas cls. II-a cu spade”; “Crucea Regina Maria cls. II-a” După război, Andrei Popovici s-a preocupat pentru selecţionarea celor mai buni piloţi care să preia nobila misiune de instructori de zbor şi s-a îngrijit de dotarea şcolii cu tehnica de aviaţie necesară declanşării procesului de învăţământ. Aceasta dispunea de o flotă importantă de avioane pentru acele vremuri .