Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, trei volume, 1853

Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, Iași, Tipografia româno-franceză, 1853, 3 volume: Tomul I, De la anul 86 până la anul 1439 după nașterea Domnului Hristos, 398 p. Tomul II, De la anul 1440 până la anul 1614 după nașterea Domnului Hristos, 332 p. Tomul III, De la anul 1614 până la anul 1739 după nașterea Domnului Hristos, 296 p. „Opera e demnă de foc, autorul de spânzurătoare.” Aceasta a fost rezoluţia pusă de cenzura maghiară pe monumentala operă a cărturarului român Gh. Şincai, „Cronica românilor şi a altor neamuri învecinate”. Operă monumentală, „Hronica românilor…” se întemeiază pe un material informativ uriaș, cuprins în 26 caiete în manuscris. Cules cu metodă și discernănânt critic, materialul este ordonat în vederea publicării într-un vast corpus de documente, primul la noi, intitulat ”Memoriile dacoromânilor”, temelia propriu-zisă a Hronicii. Depășind experiența istoriografiei umaniste, dar plecând de la ea, autorul are în vedere un plan amplu și complet: istoria românilor din spațiul intra si extracarpatic, corelată istoriei sud-est europene, începînd cu anul 86 până in zilele sale. În ciuda formei analistice, de tip medieval, Hronica aduce un spirit militant, modern, înscriindu-se în perimetrul istoriografiei luministe. Ea poate fi considerată o lucrare de specialitate, o lucrare strâns ancorată în curentul de idei al timpului, servind celor mai impetuoase aspirații naționale și sociale formulate de mișcarea de redeșteptare națională din Transilvania. Viața lui Șincai apare închinată unei singure cauze: aceea a neamului său nedreptățit. Eroică și curată, ea se înscrie în cultura română în rândul marilor simboluri. Legătură contemporană integral din piele.