GHIRLANDA DRAGOSTEI de RABINDRANATH TAGORE

GHIRLANDA DRAGOSTEI de RABINDRANATH TAGORE

Pret: 15 LEI

DESCRIERE:

?Ghirlanda dragostei" mi se infasoara in ochi ca iedera pe un vechi templu hindus. O iau din raftul bibliotecii si o asez cu grija in punga de in pe care scrie, albastru pe bej, ?Targul de carte Gaudeamus?. Bun? acum sa mergem in parc.

Primele zile de primavara adevarata isi faceau loc, parca agresiv, in sufletele oamenilor si toata natura pocnise in muguri.

Mohamaya intr-un cheli rosu incepu sa-mi defileze prin fata ochilor ca o holograma in spatele careia oameni vii dezbateau problema pasunii si a asociatiei. Un avocat bun castigase in instanta dreptul oamenilor cu pamant de a nu mai pune la comun pasunile. Animalele trebuiau totusi sa manance.

Ginta aristocrata a Mohamayei ii interzicea sa iubeasca si sa se casatoreasca cu un om sarac. In India, cei doi zei Prajapati si Kandarpa nu isi pun mainile prea des pe aceleasi capete. Kamadeva invingea, dar stiam parca dinainte ca va cere un pret prea mare, celalalt zeu, atunci cand se va trezi.

?Am dovezi, esti un escroc!? se aude din timpul real. ?Hai sa ne casatorim!? ii spunea Rajib, Mohamayei. Se impleteau atat de nefiresc cele doua timpuri si situatii, dar sunt curioasa ce va invinge. De la pasune discutia se muta si se incinge, la cladirea primariei, luata "pe gratis" si pentru care acum se pretind bani pentru a reveni in patrimonial satului. Unguri versus romani, animale versus pamant, iubire versus statuturi sociale, oameni versus divinitati.

?E cu neputinta?? si momentul de duiosie este intrerupt de fratele Mohamayei. Rajib o iubea pe aceasta fata de cand venise in sat, impreuna cu protectorul lui, patronul unei fabrici. Si-ar fi sapat propriul mormant mai degraba decat sa-l vada pe Bhobanichoron sosind. Mohamaya il lua pe Rajib de mana, si in fata fratelui sau, ii promise ca va veni la el. Ea isi tinea intotdeauna promisiunile.

O pala de vant imi intoarce doua file, o palarie zboara de pe un cap, o parte din oameni acuza irational prezenta avocatului, ca si cum menirea unui avocat nu era tocmai aceea de a castiga procese. ?Pai noi avem animale...?, ?Cumparati nene pamant daca aveti animale, si asa pasunea nu mai e pasune ca-n definitie?? si se dezvolta o discutie despre plantele care ar trebui sa fie prezente pe suprafata numita pasune. Alti zei sunt invocati de pamantenii din vatra satului.

Mohamaya a fost casatorita cu un muribund. In traditia hindusa, la castele inalte, femeia este arsa pe rug, shahmaran, atunci cand sotul ei moare. Vantul din timpul meu a adus nori de ploaie deasupra rugului. Fortele dezlantuite ale naturii tineau parca isonul furtunilor din sufletele celor din jur. Intreaga lume se razbuna. Inca o fila imi este suflata de vant. Mohamaya in sari imi capteaza atentia. Reusisem sa uit de lumea care ma inconjura. Rajib o primeste pe fata acoperita de voaluri si fuge cu ea in lume. Mohamaya venise la Rajib asa cum promisese, pentru ca era precum Karna, descris in Purane, insa chipul ei, asemenea eroului, s-a ascuns sub o platosa, ramanand o amintire frumoasa, pentru ca fata nu-si va mai da niciodata voalul jos, si Rajib ii promite ca nu ii va cere niciodata sa-si descopere chipul. Intr-una din noptile in care cerul isi leapada vesmantul de nori, cand luna plina vegheaza tacuta la capatul pamantului, Rajib se apropie de patul sotiei sale. Se apleaca deasupra ei in momentul in care o raza de luna ii descopera complet chipul. Un geamat de durere izbuteste sa alunece printre buzele lui Rajib. Auzindu-l, Mohamaya se trezeste, isi trage repede valul peste fata si se ridica din pat. ?Iarta-ma!?. Fara sa raspunda, Mohamaya iese din casa pentru a nu se mai intoarce niciodata.

In josul paginii era trecut anul in care Tagore a scris aceasta poveste de viata - 1892. In 2013 firul povestii s-a impletit cu alte realitati. Oamenii plecau in palcuri catre casa. Soarele apunea pe coama dealului inverzit. Salcia devenise mai mare in culorile apusului rosu ca limbile focului de pe rug. As fi vrut un alt final, insa ghirlanda dragostei se inchide in tristete. Florile ei stralucesc la un moment dat dar finalul este mereu trist. Vechile legende cu episoade reale nu s-au rupt nici acum de viata contemporana. Pe unii o sa-i gadile sub palarii gandindu-se cum au indraznit ceilalti sa-si ia un avocat bun. Lumea se misca libera acum. Dupa mai bine de 100 de ani, povestea Mohamayei s-a desfasurat aproape firesc prin mintea mea, ocupata pe alocuri de problema pasunatului. Tagore a invins, ca un avocat bun.

Acolo unde cugetul e neinfricat, si omul isi tine capul sus;

Acolo unde cunoasterea e libera;

Acolo unde lumea n-a fost impartita de inguste ziduri domestice;

Acolo unde cuvintele tasnesc din adancurile adevarului;

Acolo unde efortul neobosit isi intinde bratele catre desavarsire;

Acolo unde suvoiul limpede al ratiunii nu s-a ratacit

in mohoratul desert al obisnuintei neinsufletite.

Acolo unde mintea Tu o conduci tot mai adanc

catre orizonturile nesfarsite ale gandirii si actiunii:

Spre cerul libertatii, Parinte,

ingaduie ca tara mea sa se indrepte, trezindu-se.

(Gitanjali - Rabindranath Tagore)

1. 5. Kandarpa - in mitologia indiana - unul din numele sub care e cunoscut Kamadeva, zeul iubirii.

(OANA MARIA COVACI)

EDITURA PENTRU LITERATURA, 1961

354 PAGINI

Dimensiuni : 12 x 16 cm