Prietenia se lasă pictată pe orice
șevalet, iar în ipostazele ei protagoniștii se sustrag timpului și
spațiului, înrâurindu-se de neobișnuit. Marele și micul,
multiformul și uniformul, insipidul și gurmandul își dau mâna și
pornesc în călătorii unice, scriindu-și povestea în văzul
martorilor sau în absența lor. Fiecare prietenie este o mirare, iar
cartea „Giordano și farul”, scrisă de Janna Carioli și ilustrată de
Marina Marcolin, revelează lectorului frânturi din acest
spectacular. Eroul narațiunii, Giordano, trăiește într-un far, iar
jucărie și, totodată, singură prietenă îi este marea. Aceasta îi
aduce în dar bucăți de lemn strâmbe și găurite, fie de ciocul
acvilei, de coama dragonului ori de ghearele șopârlei. Iar băiatul
o răsplătește dăruindu-i sticle cu mesaje. Verzi, de plastic sau
transparente, recipientele conțin mereu aceeași întrebare: „Cine se
află pe celălalt țărm al mării?”. Ei bine, răspunsurile întârzie să
apară, iar marea își consolează camaradul aducându-i încă o dată la
țărm diferite obiecte, pietre străbătute de linii albe sau
trandafirii, ce par asemenea obrajilor de copil. Cu toate acestea,
băiatul nu renunță și aruncă în mare o altă sticlă, repetând
aceeași întrebare. Va afla Giordano un răspuns sau ecoul gestului
său va fi mistuit de valurile aceleași mări care-i poartă și
gândul? Intuind răspunsul, ne continuăm peregrinajul în lumea
cărții plină de sensuri diamantine, focalizate în jurul prieteniei.
Astfel, ca laitmotiv al narațiunii, prietenia capătă dublă
accepțiune. Pe de o parte, aceasta poate fi privită ca nevoie umană
fundamentală. De aceea, deși înconjurat de marea pe care și-a
apropriat-o deja, Giordano totuși caută dialogul, joaca și
comuniunea cu cineva asemenea lui. Băiatul este sincer și stăruitor
în împlinirea dorinței care-l mână în repetarea aceluiași gest, a
aceleași întrebări. În acest moment al derulării epice, prietenia
îi este miză, iar a accede la ea presupune asumarea unor valori
indispensabile: perseverență, curaj, autenticitate și imaginație.
Pe de altă parte, prin prisma eforturilor depuse, Giordano
transformă scopul în împlinire, ideea de prietenie
transfigurându-se în imaginea Palomei. De-acum totul capătă alt
sens, iar la celălalt capăt al mării se deschide poarta spre o lume
nouă. Prietenia transgresează cercul virtualității și poate fi
concretizată, animând în lăuntrul lui Giordano un noian de
necunoscut binefăcător: dorința de cunoaștere, speranța și
capacitatea de empatiza, prin racordarea la simțămintele Palomei.
Plasată într-un context făurit din elemente marine, narațiunea
cărții „Giordano și farul”, scrisă de Janna Carioli și ilustrată de
Marina Marcolin, angrenează lectorul într-o poveste plină de
semnificații. Odată cu experiența lui Giordano învățăm demersul
pentru a câștiga prietenia, întrezărind și bucuriile pe care
aceasta ni le rezervă ulterior.