GRAN RISERVA, INGA BRANDY DEL BORGOGNONE,AUR. CL 70 gr. 40 rare - DISTILLED 1970

- GRAN RISERVA, BRANDY DEL BORGOGNONE, ORO. CL70 gr. 40

RARO   - DISTILLATO 1970

 le bottiglie danno la raccolta

G.B.C. Gambarotta di Inga e C, S.P.A., fondată în 1832, avea sediul și fabricile în via garibadi 8 - 15069 Serravalle Scrivia (Alessandria). cea mai veche etichetă găsită este din 1930 și, evident, datează din situația politică de atunci. în 1938 a fost lansat un coniac Medicinale care, cu o altă etichetă, l-am găsit din nou în 1945-46. Eticheta a suferit o modificare decisivă în 1957 cu Brandy Gambarotta și modificată ulterior în 1962 până când a luat numele de vechea libarna. o nouă modificare în 1968 cu rara rezerva bordognon, rezervă specială. în sfârșit, în 1979, rezerva aur bordognon iese în mare rezervă cu o îmbătrânire de 7 ani înainte de 42 de grade, apoi 40. 
In cele din urmă, în anul 4 decembrie 1993, în distilerie a avut loc un incendiu grav care a distrus uscătorul și a lovit doi muncitori în timpul întreținerii, un muncitor a fost internat cu arsuri de gradul I și II, în schimb unul a fost internat și externat după trei zile, în același an, compania a fost vândută grupului britanic International Distillers și Vintners Ltd (IDV) filială a Grand Metropolitan până la închiderea grupului în 1997.
La 2 septembrie 1997, un incendiu a distrus un șopron și a provocat daune de cinci miliarde, distrugând aproximativ 2.500 de litri de coniac în vârstă de 8-9 ani în butoaie de stejar slavon 
În octombrie 1999, depozitele au fost sechestrate pentru o valoare de două miliarde , apoi în decembrie, distileria a început să ramburseze datoriile de 150 de milioane cu dobânzi și reevaluări care au crescut la 280 în urma condamnării pentru omuciderea patronului Elio Inga moartea unui muncitor în 1983, în plus, în momentul accidentului, compania era, de asemenea, în acord cu creditorii cu puțin timp înainte de a fi vândută către Buton .
În martie 2008 activitatea companiei a fost suspendată cu ultimii trei muncitori din afaceri din cauza falimentului cauzat de datorii, mai mult în aceeași lună o parte a zidului s-a prăbușit pe autostrada A7 adiacentă și luna următoare a fost, de asemenea, confiscată, întrerupându-se astfel istoria veche de secole a distileriei.

În primul rând este bine să precizăm că denumirea de coniac este de origine olandeză și derivă din „brandewijn”, care înseamnă „vin ars”. Prin urmare, este o lichior care se naște din sucul, pulpa sau coaja unui fruct. S-a născut în secolele VII - VIII după Hristos, de către alchimiștii arabi, care l-au folosit ca medicament. Difuzarea sa în Europa a fost posibilă datorită Spaniei și Irlandei. Se caracterizează printr-un conținut de alcool de 40 de grade.

È caratterizzato dall'invecchiamento in botti di rovere o dal metodo “criaderas y soleras”. Questo metodo prevede il riempimento di botti di rovere disposte in file sovrapposte. Si comincia sempre e solo col riempire quelle superiori: dopo un anno, parte del contenuto verrà versato nelle botti sottostanti, mentre quelle superiori riceveranno un nuovo brandy. In questo modo, il vino che otterremo in base a questo accorgimento non solo sarà pronto per essere consumato, ma soprattutto presenterà sapori e profumi particolari, dati proprio dalla continua miscelazione.

La distillazione avviene in due momenti, per questo si parla di doppia distillazione, che avviene in alambicchi discontinui di rame; la prima distillazione, detta “broullis”, produce un liquido di circa 28° mentre la seconda, “bonnechauffe” porta ad un prodotto con una percentuale di alcol in volume pari al 72%.

Le fasi dell'invecchiamento sono tre:
assorbimento
digestione
ossidazione
cognac Durante la prima fase di invecchiamento, il cognac assorbe i fenoli della lignina presente sulle doghe, che conferiscono il particolare colore del cognac: in questa fase vengono utilizzate botti nuove, cioè quei contenitori furono utilizzati tre volte e per otto mesi consecutivi.
Questa fase, detta estrazione, libera le doghe dai sali minerali.
Dopo l'estrazione, che dura dagli otto ai dodici mesi, il cognac viene travasato in botti più vecchie per la fase di digestione, che dura dai due ai cinque anni.
L'ossidazione dei tannini conferisce la fissazione del colore, mentre il contatto con il legno invecchiato conferisce al cognac sensazioni sensoriali complesse: in termini di colore, va specificato che l'introduzione di caramello fino allo 0,5% con il solo scopo di rendere il colore del liquido più vivido.
Nella terza fase avviene l'ossidazione, l'invecchiamento vero e proprio, che rende il distillato complesso e interessante.
Questa fase può durare decenni, durante i quali il Cognac continua ad invecchiare: la trasformazione viene infatti interrotta solo quando avviene l'imbottigliamento.

Non è però possibile invecchiare un cognac per più di 60 anni: questo fatto è dovuto al naturale e benevolo scambio di ossigeno con l'esterno, che provoca un'evaporazione volumetrica del 2/3%.

In realtà il cognac diventa così solo in fase di assemblaggio, quando si effettua la riduzione con acqua distillata che porta la gradazione alcolica tra il 38% e il 42% in volume: va ricordato che il brandy contenuto nelle botti ha un volume compreso tra 70 % e 72%
Inglese: Very Superior Old Pale (stravecchio superiore giallo-paglierino); brandy o brandy invecchiato dai 18 ai 25 anni.
Inglese: molto molto superiore vecchio pallido grappa o brandy invecchiato dai 25 ai 40 anni.