Henry Stanley, Fleurs de la Roumanie - Rouman Anthology or Selections of Rouman Poetry, 1856 - Piesă rară

Henry Stanley, Rouman Anthology or Selections of Rouman Poetry, Ancient and Modern, being a Collection of the National Ballads of Moldavia and Wallachia and of Some of the Modern Poets, in their Original Language, with an Appendix, Containing Translations of Some of the Poems, Notes etc., Hertford, Printed and Published by Stephen Austin, 1856. XX,  226 p. Piesa de față reprezintă o raritate bibliofilă, realizată într-o execuție grafică de excepție. Filele sunt decorate cu numeroase xilogravuri și litografii inspirate din scene alegorice sau cu imagini din natură. Pe fiecare pagină textul este încadrat într-un bogat chenar decorat cu motive vegetale stilizate sau geometrice, în culorile roșu, verde și albastru care alternează. Într-un mic colofon care însoțește tabla de materii, ne sunt amintiți artiștii gravori: Thomas Sulman, Henry Noel Humphreys și H. N. Woods. Volumul debutează cu o amplă prefață a editorului și îngrijitorului ediției, Henry Stanley, iar la sfârșit, după textul propriu-zis, găsim 16 pagini de reclamă în care editura detaliază serviciile deosebite, de tipărire, traducere și transcriere din limbi rare și puțin cunoscute, unele vechi, pe care le punea la dispoziția celor interesați. După pagina de gardă, urmează o pagină de titlu scrisă în limba franceză, „Fleurs de la Roumanie. Recueil de poésies roumanes (sic!) anciennes et modernes”. Pe contrapagina filei de gardă se găsește o amplă monogramă în plan central, alcătuită din literele A și S suprapuse. Monograma face trimitere la numele și statutul editorului, Stanley, al treilea baron de Alderley. În prefață, apar câteva date interesante care ne ajută să analizăm lucrarea în contextul epocii care a produs-o. Editorul propune cititorilor o scurtă incursiune în istoria și cultura Principatelor Române Moldova și Muntenia și subliniază două chestiuni pe care le consideră relevante: pe de o parte, apartenența acestora la un spațiu geografic și cultural mai larg, acela al Peninsulei Balcanice, iar pe de altă parte, vorbește despre rolul nefast pe care Imperiul Rus l-a avut asupra Principatelor în prima jumătate a secolului al XIX-lea. De asemenea, ne sunt indicate sursele care au stat la baza alcătuirii antologiei, atât producția literară populară românească, precum și creații culte, la rândul lor inspirate din literatura orală țărănească, ale unor autori cum ar fi: Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu sau Vasile Alecsandri. În total volumul cuprinde 45 de piese. Printre acestea remarcăm: „Păunașul codrilor”, „Radu Domnul și fata din casă”, „Fata de la Cozia”, „Muma lui Ștefan cel Mare”, „Umbra lui Mircea la Cozia”, „Dridri”, „Dezrobirea țiganilor” sau „Barcarola venețiană”. Foarte important de subliniat este faptul că volumul era editat în conjunctura Congresului de pace de la Paris din 1856 care punea capăt războiului Crimeii, susținut de o coaliție formată din Marea Britanie, Franța și Imperiul Otoman împotriva Imperiului Rus. Congresul deschidea, la propunerea Franței, drumul către realizarea Unirii Principatelor Române în 1859. Astfel, lucrarea dorea să popularizeze în spațiul occidental, implicit în cel britanic cauza românilor. Legătură originală de editură integral din pergamoid de culoare verde, decorată cu imaginea unui scene bucolice.