Horea Teculescu, SCRISOARE 1929, CATRE G.T.KIRILEANU

Horea Teculescu
Date personale
Născut	1897  Râșnov, Brașov, România
Decedat	1942 (45 de ani)  Sighișoara, Mureș, România
Cetățenie	România
Ocupație	folclorist[*] director critic literar[*]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta Universitatea din București
Modifică date / text

Horea Teculescu (deseori scris greșit Horia Teculescu; n. 1897, Râșnov, jud. Brașov, d. 1942) a fost un folclorist și om de cultură român, cunoscut mai ales pentru culegerea de poezii populare „Pe Mureș și pe Târnave”.

Născut într-o familie de cărturari, a urmat liceul Andrei Șaguna din Brașov, și a fost coleg de clasă, printre alții, cu Lucian Blaga, Andrei Oțetea, D. D. Roșca.

Bacalaureatul l-a luat în anul 1914 și pentru a nu participa la Primul Război Mondial, la fel ca și Lucian Blaga și D. D. Roșca, s-a înscris la Seminarul teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1917.

Și-a continuat studiile la Facultatea de filozofie și litere de la Budapesta și București.

După terminarea studiilor a lucrat ca profesor la Alba Iulia, unde tatăl său, Ioan Teculescu, era președintele organizației locale C.N.R. (Comitetul Național Român Central).

În 1926 a fost numit director al Liceului de băieți „Principele Nicolae” din Sighișoara, unde a lucrat până la moarte.

A avut legături de prietenie cu, printre alții, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu.[1]

Președinte al despărțământului Târnava Mare al asociației ASTRA (Asociația Transilvană pentru lLiteratură Română și Cultura Poporului Român) (1930-1940).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

• Cavaler al ordinelor „Steaua” și „Coroana României” (1935)
• Cetățean de onoare (post mortem) al orașului Sighișoara (1997)
• La Sighișoara o stradă a fost numită în cinstea lui[2]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

• Pe Mureș și pe Târnave. Flori înrourate, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1929, 208 p.
• Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934 [3]
• Un ziditor de suflete: Virgil Onițiu, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
• Ștefan cel Mare și Ardealul, Tipografia Unirea, Brașov, 1936
• V. Onițiu, un educator deschizător de suflete și ziditor de idealuri. Viața și opera, Editura Casei Școalelor, București, 1937
• Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
• Trei premergători ai Unirii: Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu, Take Ionescu
• Scriitori ca luptători pentru unirea neamului, Editura Librăriei diecezane, Arad, 62 p.
• O. Goga, Brașov, 1938
• Școala în literatura noastră; Poezia primăverii; Viața și opera lui George Coșbuc, Octavian Goga și Ilarie Chendi; Andrei Bârseanu- un îndrumător al culturii din Ardeal; Luptători pentru întregirea neamului; Filozofia socială a lui Mihai Eminescu; Brașovul în cultura românească; N. Filipescu și T. Ionescu (rămase în manuscript)
• Oameni și locuri din Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu, Sighișoara, 1933
• Mihai Eminescu și Ardealul, București, 1939
• Zile mari, Astra, Sibiu, 1939, 80 p.
• Educația estetică în învățământul secundar
• Circulația motivelor în poezia poporană