HST Poză Congres Uniunea femeilor române 1923 Alba Iulia Băiulescu Bârseanu

"Amintire de la Congresul 'Uniunii femeilor române' ținut în Alba Iulia, în zilele de 15 și 16 Iunie 1923. C. A. Bârseanu"

În centrul imaginii, purtând la gât Crucea "Regina Maria" clasa I și la piept medalia de aur a Crucii Roșie belgiene, clasa I, Maria Băiulescu, creatoarea Uniunii Generale a Femeilor Române din Transilvania și Ungaria. În dreapta ei, Catinca Bârseanu, soția reputatului Andrei Bârseanu. Fotografia va fi fost realizată la un restaurant, după reclama la bere Luther de pe stâlpul din dreapta și băiatul cu șorț de chelner.

Maria Băiulescu (n. 1860, Brașov - d. 1941, Brașov), scriitoare, activistă pentru drepturile femeilor. A fondat și activat în mai multe societăți ale femeilor române, alături de nume ilustre din acest domeniu. În anul 1916 ia inițiativa de a organiza la Brașov Societatea pentru Crucea Roșie română cu scopul de a ajuta soldații români răniți. Din acest motiv este obligată să se retragă în Vechiul Regat odată cu trupele române după eșecul campaniei din Transilvania din același an. S-a refugiat la Iași, unde a lucrat în timpul Marelui Război la spitalul condus de Regina Maria. Întoarsă în orașul natal după război, a continuat să activeze în mai multe societăți filantropice, la unele dintre ele fiind președintă sau vicepreședintă și a desfășurat activitate literară, atât pe cont propriu, cât și în cadrul ASTRA. A fost decorată cu Crucea Regina Maria clasa I, medalia Ferdinand, medalia Crucii Roșii suedeze clasa a II-a și medalia de aur a Crucii Roșii belgiene clasa I. În perioada interbelică un liceu din Brașov i-a purtat numele, respectiv astăzi un colegiu din oraș.

Catinca Bârseanu (n. 1861 - d. 1942) activistă, s-a implicat în activitățile mai multor societăți de binefacere ale femeilor române din Brașov, , respectiv Crucea Roșie, principala preocupare a ei fiind ocrotirea orfanilor. A condus regionala Ocrotirea Orfanilor care îngrijea aproape 30.000 orfani din județul Brașov și cele înconjurătoare. La sfârșitul Marelui Război a solicitat ASTREI fonduri pentru ajutorarea victimelor române care au rămas dincolo de linia de demarcație Clemenceau din Transilvania, care i-au fost acordate. A fost gazdă lui Ciprian Porumbescu, care era prieten bun cu soțul ei, Andrei Bârseanu. Împreună cu Ciprian Porumbescu, care a compus melodia, Andrei Bârseanu a creat cântecul "Pe-al nostru steag e scris Unire", căruia i-a compus versurile. Nota de pe spatele fotografiei este a Catincăi.

Cercetări suplimentare ar putea identifica și alte personaje care apar în fotografie.

Mărime totală 33/25 cm.