Inimi cicatrizate - Max Blecher

Întâmplările se petrec prea repede. Oamenii se întâlnesc şi se despart doar o clipă mai târziu. Boala însăşi avea nevoie de alt ritm, ca al aluatului care creşte în cuptor. La acelaşi foc pripit, de plită, ard suferinţa şi sexualitatea. Blecher este unul din primii noştri romancieri care evită perifrază mai mult sau mai puţin poetică în descrierea actului sexual, îndrăznelile lui în materie n-au fost îndeajuns relevate. Când se va scrie un studiu pe tema limbajului sexualităţii în romanul românesc, va trebui să i se ia în considerare pionieratul. Dacă Inimi cicatrizate excelează în zugrăvirea fiziologică a bolii şi a morţii, anvergura intelectuală lipseşte cu totul şi face şi mai susceptibilă de exagerare comparaţia cu Muntele vrăjit, unde boala şi moartea pacienţilor de la Davos reprezintă o uriaşă metaforă pentru boala şi moartea spiritului european însuşi.

Nicolae Manolescu