Instituții financiare internaționale - Nadia Cerasela ANIȚEI

INSTITUŢII FINANCIARE INTERNAŢIONALE

Descriere: 

Existenţa unui sistem monetar internaţional nu are sens doar în raport cu nevoia de asigura buna funcţionare a comerţului internaţional. Dacă toate ţările ar avea aceeaşi monedă, problema determinării cursului de schimb, adică operaţiunea care permite convertirea unei monede în alta, nu s-ar pune. (Autoarea)

Domenii de interes:

• sistem monetar internaţional
• Fondul Monetar Internaţional
• Banca Mondială
• drept financiar-fiscal
• drept internaţional public

CUPRINS

CAPITOLUL I (pp. 9-56) - Sistemul monetar internaţional Noţiunea şi apariţia sistemului monetar internaţional; De la sistemele băneşti naţionale la sistemul monetar internaţional; Sistemul monetar internaţional actual; Drepturile speciale de tragere (DST).

CAPITOLUL II (pp. 57-90) - Fondul Monetar Internaţional Fondarea si organizarea Fondului Internaţional Monetar; Resursele Fondului Internaţional Monetar.

CAPITOLUL III (pp. 91-142) - Grupul Banca Mondială Sistemul Grupului Băncii Mondiale; Partenerii Grupului Băncii Mondiale; România şi Grupul Banca Mondială; Reforma instituţională pentru investiţii şi dezvoltare în Europa de Est; Grupul Banca Mondială. Prezent şi viitor.

CAPITOLUL IV (pp. 143-181) - Alte instituţii financiare internaţionale Noţiuni generale despre activitatea bancară pe plan internaţional; Banca Reglementărilor Internaţionale (BIR); Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD/EBRD); Banca Inter-Americană de Dezvoltare (BID); Banca Asiatică pentru Dezvoltare; Banca Africană de Dezvoltare (BAFD); Sistemul Economic Latino-American; Piaţa comună a statelor din zona Caraibelor; Piaţa Comună a Americii Centrale; Pactul Andin; Comunitatea Est-Africană; Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ (pp. 181-185)

EVENIMENTE ŞI RECENZII

RECENZIE 

PROF. UNIV. DR. HABIL. ANTONIO SANDU, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava - Book REVIEW. Nadia Cerasela Aniţei, Instituţii financiare internaţionale, Editura Științifică Lumen, Iaşi, 2011. Journal of Legal Studies, VI (1-2), pp. 469-470.

Lucrarea „Instituții financiare internaționale” reprezintă o abordare integrativă a subiectului privind instituțiile financiare internaționale, înglobând noțiuni importante cu referire la sistemul monetar internațional, Fondul Monetar Internațional și alte instituții financiare internaționale. Acest volum își propune aprofundarea domeniului activității instituțiilor financiare internaționale. „Instituții financiare internaționale” se adresează circuitului universitar, fiind destinată studenților de la studiile de licență de la specializările din domeniul financiar-bancar, doctoranzilor, cadrelor didactice, cercetătorilor, dar și specialiștilor în domeniu, precum și tuturor celor interesați de această arie de activitate.

În primul capitol al cărții sunt tratate noțiuni despre sistemul monetar internațional, respectiv conceptul și apariția sistemului monetar internațional, aurul și sistemele bănești bazate pe aur, etalonul aur – moneda, etalonul aur – lingouri, etalonul aur – devize, criza aurului monetar și anii de tranziție, cursurile de schimb flotante, sistemele bănești naționale. Adoptarea aurului ca instrument de plată în schimburile internaționale a făcut ca marfa importată dintr-o țară să fie schimbată pe o marfă standard, unanim recunoscută: aurul. Aurul a fost deci consacrat pe scară largă ca instrument de plată cu caracter internațional în cadrul sistemelor bănești bazate pe etalonul aur. În cadrul etalonului aur, moneda, aurul au servit în mod curent la plățile internaționale și la echilibrarea balanței de plăți. Acest etalon a fost adoptat în România prin modificarea din 15 iunie 1890 a legii de constituire a Băncii Naționale a României.

Sistemul Monetar Internațional utilizează în prezent un etalon național și unul propriu, în ambele cazuri el fiind rezultatul activității economice din una sau mai multe economii naționale, fiind institutionalizat în contextul unor factori economici și monetari interni și externi economiilor in cauză. Deci locul etalonului aur – devize a fost preluat de etalonul putere de cumpărare. Rezultă de aici un etalon care reflectă mai bine capacitatea reală a economiei emitente, dar care nu mai prezintă acea stabilitate în timp, specifică de altfel vechiului sistem.

Fondul Monetar Internațional reprezintă o organizație internațională din cadrul Națiunilor Unite, creată pe baza acordului Conferinței monetare și financiare din anul 1944 de la Bretton Woods, SUA, pentru a facilita cooperarea valutar-financiară dintre țările membre. Corporația Financiară Internațională (IFC) are ca mandat extinderea dezvoltării economice prin sectorul privat. IFC investește în proiecte din regiuni și sectoare deservite insuficient de investițiile private și găsește modalități noi de a dezvolta oportunități promițătoare pe piețele considerate prea riscante de către investitorii comerciali în absența participării IFC.

Capitolul II se centrează pe o prezentare globală a activității Băncii Mondiale în România în perioada de tranziție. Aceasta a dus la creșterea portofoliului acțiunilor Băncii, care a ajuns la 30, cu un total al sumelor angajate ce depașește 3 miliarde de dolari, din care circa un miliard reprezintă volumul finanțării celor 21 de proiecte aflate în derulare. Banca Mondială își folosește resursele financiare, personalul și cunoștințele acumulate pentru a ajuta realizarea în țări în curs de dezvoltare, precum România, a unei creșteri economice stabile, durabile și echitabile, iar prin împrumuturi, consultanță în materie de politici și asistență tehnică se sprijină o gamă largă de programe de reducere a sărăciei și ridicare a standardului de viață în aceste țări. Eficiența Băncii Mondiale, ca instituție internațională, depinde de modul în care sunt luați în seamă toți acționarii și de preocuparea tuturor obiectivelor. Rolul viitor al Băncii este cuprins în mare parte în definirea a trei concepte în Articolele de Constituire, și anume: dezvoltare, probleme politice, considerații economice.

Ultimul capitol constă în expunerea informațiilor reprezentative despre alte instituții financiare internaționale, precum: Banca Reglementărilor Internaționale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD/EBRD), Banca Inter-Americană de Dezvoltare (BID), Banca Asiatică pentru Dezvoltare, Banca Africană de Dezvoltare, Sistemul Economic Latino - American, Piața comună a statelor din zona Caraibelor, Piața Comună a Americii Centrale, Pactul Andin, Comunitatea Est - Africană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Cartea „Instituții financiare internaționale”, autor Nadia Cerasela ANIȚEI, prevede o serie de aspecte care vizează nu doar introducerea în domeniul activității instituțiilor financiare internaționale, ci și subiecte actuale în literatura de specialitate, emițând totodată și unele teme de discuție, în special cu privire la tendințele viitoare. Astfel, prin stilul de abordare a problematicii, în mod accesibil, sistematic și gradual, lucrarea poate fi de interes pentru un public mai larg. Editura Științifică Lumen vă invită să citiți această carte.

DESPRE AUTOR

PROF. UNIV. DR. NADIA CERASELA ANIŢEI (DARIESCU) este cadru didactic în cadrul Facultății de Științe Juridice, Sociale și Politice a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Avocat în Baroul Iași, membru în comitetul științific și recenzor al Editurii LUMEN, redactor șef al revistei Journal of Legal Studies, publicată de Editura Științifică LUMEN, membră a ARACIS București și a Centrului European de Drepturile Omului, președinte și fondator al Asociației Internaținale de Drept și Științe Conexe. Autoare a peste 17 monografii, 9 cursuri științifice cu profil didactic și 80 de articole științifice, Nadia Cerasela Aniței este unul dintre cei mai vechi și mai prolifici autori ai Editurii LUMEN.