Avem peste 6.000.000 de produse de la magazine si vanzatori profesionisti in Okazii.ro Marketplace
Cos cumparaturi
Favorite
Numar articol: 130511846. Vezi produse asemanatoare.
Pune in vanzare un produs ca acesta

INTALNIREA DIN PAMANTURI. DESFASURAREA de MARIN PREDA

Produs:
Aproape Nou, Certificat de garanție 1 luna
Disponibilitate:
In stoc 1 disponibil
Pret:
10,00 Lei 10 RON
Cantitate:
10 puncte de fidelitate Detalii
Urmareste produsul:
Adaugă la favorite
Livrare:
Romania - Posta/Curier (de la 12,00 Lei ) Constanta - Predare personală; Detalii
Timp de livrare:
4 - 6 zile lucratoare
Politica de retur:
Acest produs poate fi returnat in 3 zile Detalii
Plata:
  • La predare
  • Ramburs
  • Ramburs cu Garantia de Livrare GdL

    Curierul special îți livrează produsul pe care tu îl achiți la primire. Dacă produsul nu este ca în descriere, îți recuperezi banii, inclusiv taxele de transport.

  • Online

Vânzatorul este direct răspunzator pentru produsul afișat în această pagină.

Stare produs: Aproape Nou

Garanție: Certificat de garanție 1 luna

Specificatii

INTALNIREA DIN PAMANTURI. DESFASURAREA

de MARIN PREDA

EDITURA PENTRU LITERATURA, 1966

520 PAGINI

Dimensiuni : 13 x 18 cm

DESCRIERE:

Într-un eseu publicat în 1970, Un semn de întrebare, Marin Preda recapitulează împrejurările în care şi-a publicat nuvela ‘Desfasurarea’:

"Prin 1952 eram la Tuşnad într-un prim concediu de creaţie din viaţa mea. Un prieten foarte neliniştit în conştiinţa lui, nelinişte pe care n-o înţeleg nici azi, mă avertizase prin luna mai a aceluiaşi an că dacă nu scriu imediat ceva prin care să fac să dispară norii unei maladii inventate de care mi se legase numele (naturalism!) şi în care nepăsător pluteam, voi fi exclus din Uniunea Scriitorilor şi maladia literară se va transforma într-una politică. Atunci va fi grav."

La insistenţele prietenului - scriam că Marin Preda va avea mereu în preajmă un prieten/protector - scriitorul pleacă la ţară, "dar nu la mine în sat, ci undeva prin Moldova, prin regiunea Huşi". Tot la sfaturile prietenului amplifică schiţa Desfăşurarea până când obţine celebrul text din 1952. "}inea foarte mult la mine, notează marele prozator, ştia pe atunci mai multe decât ştiam eu şi voia să mă apere de o primejdie de care eu nu eram conştient."

Câteva lucruri ar trebui lămurite. În primul rând, e vorba de uşoara deplasare a accentelor. Marin Preda va transforma amintirile în legătură cu logica interioară a evenimentelor. O bună proză nu se va scrie cu un debut din 15 aprilie (cum a debutat într-adevăr), trebuia să fie din 15 martie, cum scrie în amintirile sale - martie putea fi un simbol memorabil al ieşirii în lume, nu luna păcălelilor. Primul concediu de creaţie nu se cuvenea să fie în Castelul regal, ci într-o zonă care să nu confişte semnificaţiile evenimentului - Tuşnad. Şi nu în 1949, 1950 sau 1951, ci în 1952. Imaginarul va confisca mereu amintirile lui Marin Preda, dacă e să ne luăm doar după confesiunile lui Sergiu Filerot (Reîntâlniri, Cartea Rom., 1985, pp.119-125). Dar prietenul mai mare? El ar fi putut fi Moraru, Novicov, Paul Georgescu, dar şi Petru Dumitriu, şi el în 1952 era în centrul evenimentelor politice, cu opţiuni oficiale energice. Nu s-a observat sau nimeni n-a vrut să observe că nici Moraru, nici Novicov nu sunt, în amintirile lui Preda, personaje malefice. Dacă, de obicei, Marin Preda nu demonizează personajele politice importante, cu atât mai puţin demonizaţi sunt confraţii săi scriitori. Despre Petru Dumitriu e firesc ca paginile să fie iubitoare (scrisese cu multe superlative despre Preda, a fost întotdeuna un om de succes), dar Petre Dragoş? Şi totuşi, atunci când nimeni nu l-ar fi obligat pe Marin Preda să-şi amintească de momentele 1948 ale literaturii, Preda o face, şi cu iubire.

Volumul Studii literare. Din literatura noastră nouă, ESPLA, 1953, adună din revistele vremii studiile cele mai reprezentative consacrate celor mai importante apariţii din timpul scurs de la precedentul volum. Volumul este inaugurat de acad. G.Călinescu, semnatar al unui amplu articol despre Poezia lui Mihai Beniuc. Ov.S. Crohmălniceanu scrie despre Cumpăna luminilor, Nina Cassian, în postură de critic, îi omagiază pe Victor Tulbure şi Eugen Jebeleanu. Câteva nume de critici în ascensiune (S. Damian, Horia Bratu, Alexandru Oprea) arată că echipa de critici este în curs de întinerire. Un amplu articol este consacrat nuvelei Desfăşurarea, pe drept cuvânt receptată ca un eveniment literar. Articolul lui Tertulian - O nuvelă remarcabilă - elogiază proza din motive cu asupra de măsură, dar pe întinse porţiuni articolul nu pare a avea nici o legătură cu critica literară. Superlativele lui N.Tertulian ("Nuvela lui Marin Preda, Desfăşurarea..., este prima noastră operă literară care demască efectele politicii deviatorilor de dreapta, dezvăluie primejdia pe care a reprezentat-o activitatea duşmanilor de clasă oblăduiţi de politica oportunistă a deviatorilor şi oglindeşte...") fixează însă locul lui Marin Preda în momentul social-politic care a dus la primul cutremur al deceniului al şaselea: eliminarea Anei Pauker şi a lui Vasile Luca, aşezarea lui Gheorghiu-Dej şi a aliaţilor săi pe un piedestal sigur. Nici un scriitor nu se bucurase de un asemenea privilegiu; nici unul nu fusese aliat de nădejde al tovarăşului Gheorghiu în asemenea momente grele. Desigur, i se închinaseră poeme, omagii, dar o operă care să ilustreze, la momentul oportun, mârşăvia deviaţionistă nu existase! Iată, condamnarea Anei Pauker se putea sprijini şi pe un argument literar! Pe opera unui scriitor tânăr, excelent cunoscător al vieţii satului! Apărută mai întâi în "Viaţa Românească", 8-9/1952, nuvela poate fi bănuită de multe rele, dar şansa veghează. Provizoratul fusese depăşit, pericolelele care-l ameninţau pe tânărul scriitor trecuseră. Sau cum scrie N. Tertulian în concluziile la articolul său:

"Nuvela Desfăşurarea constituie un mare pas înainte în creaţia lui Marin Preda. În nuvelele sale mai vechi despre viaţa satului (1948) autorul a zugrăvit o lume de oameni minaţi de instinctele şi poftele crâncene guvernate de proprietatea privată, cu setea de închiaburire...sau cu patimile josnice, crude, care descompuneau familia Moromeţilor, unde relaţiile erau dominate de ură şi încrâncenare...; unele nuvele din volumul întâlnirea din pământuri erau adânc atacate de morbul naturalismului. Nuvela Ana Roşculeţ, apărută în 1949, a fost puternic criticată pentru naturalismul ei, pentru imaginea deformată pe care odădea despre dezvoltarea conştiinţei de clasă a unei muncitoare înapoiate. Tocmai prin prizma acestor creaţii anterioare apare limpede de ce noua nuvelă a lui Marin Preda constituie o cotitură în creaţia acestui scriitor, înzestrat cu un puternic talent de prozator..."

Marin Preda va reveni asupra "deviaţiei", şi în 198o încearcă a descrie în Cel mai iubit dintre pământeni momentele de vârf ale conflictului între Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker. Se confesează, într-o întâlnire privată cu un învăţăcel-scriitor, Dej:

"Vom fi condamnaţi de istorie dacă nu urmăm , şi practic, ideile generoase ale socialismului şi comunismului. Acest lucru îl putem gândi acum în linişte şi calm, fără isteria de atunci a Anei Pauker, care ne întreba în plină şedinţă a Biroului politic...." Care-i întreba cine-i Rajk şi cine Slansky în România.

Cum conflictul cu Ana Pauker continuă, şi cum era de înţeles că tovarăşa Ana voia să afle cine-i Rajk al nostru, Dej va pleca să ceară sprijin de la Stalin:

"M-am urcat în avion, am ajuns la Moscova şi am fost cazat într-un hotel fără protocol şi fără comunicate de presă. (...) în sfârşit, a patra zi sunt anunţat să mă pregătesc, tovarăşul Stalin mă aşteaptă. M-a primit singur în biroul lui de la Kremlin şi m-a întrebat cu glas afectuos de frate mai mare: Ce e, mă Gheorghe?" Gheorghe îi povesteşte, ca un ţăran necăjit, necazurile, lăsându-l la urmă pe cel cu tovarăşa Ana. Aci, spune iscusitul Gheorghe, e vorba de o deviaţie. Kakaia deviaţia?, se oţărăşte tătucul. Deviaţia face parte din cuvintele magice ale vieţii politice comuniste. E răul cel mare într-o viaţă de partid "monolitică".

După ce Stalin află, îi cere un timp de gândire şi lămureşte, pe rând, la cele trei întrebări. Cea de-a treia, evident, ne interesează:

"Trei: în chestiunea devierii: cunoşti pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca şi când el ar fi fost ceva mai indulgent. Lichidaţi, zise, printr-o discuţie în Comitetul Central şi apoi în adunări de partid lărgite acest grup de deviaţionişti. Eşti mulţumit, Gheorghe?"

În memoriile sale, Sorin Toma, fost redactor-şef al "Scânteii", una dintre cele mai triste figuri ale momentului, are altă părere despre Gheorghe:

"În calitatea sa de secretar al CC, Ana Pauker răspundea de îndrumarea agriculturii şi de raporturile cu ţărănimea. (...) Aici intrau, în afară de politica preţurilor, dificultăţile legate de colectivizare, comasarea terenurilor colectarea produselor agricole, atitudinea faţă de ţăranii "chiaburi" etc. Pe scurt, un nod al contradicţiilor. (...) Această contradicţie permitea două abordări de natură opusă. Prima vedea ca instrument principal, în stare să biruie toate obstacolele şi inerţiile "puterea de stat, capacitatea partidului şi a statului de a impune ţă voinţa lor pe toate căile: politice, instituţionale, legislative şi, eventual, prin constrângere economică." ... Aşa vedeau (sau subînţelegeau) lucrurile Gheorghiu-Dej şi cei din jurul lui: "pământenii". Dispuneau şi de un model: cel sovietic, stalinist.

Ana Pauker şi Vasile Luca vedeau lucrurile cu totul altfel. La baza concepţiei lor stătea recunoaşterea importanţei ţărănimii ca pătură socială majoritară în ţară." "Moderaţia, metodele bazate pe stimulente economic, pe convingere şi asentiment trebuiau să domine în activitatea organelor de partid şi de stat". Aveau, spune Sorin Toma, şi un precursor: Buharin."

Părerea lui Sorin Toma este împărtăşită azi chiar de personalităţi credibile ale istoricilor comunismului românesc. În anii cincizeci însă, Ana Pauker era un personaj odios , aşa că tânărul Marin Preda putea fi, în faţa unor contemporani, absolvit de păcate.

În 1952, Desfăşurarea pare, totuşi, un text eliberator. Ca şi alte texte ale lui Marin Preda, dar mai decis ca altele, evoca dezvrăjirea lumii: eliminarea unui duh rău. Sau cum va spune Lucian Raicu într-o cronică la ultima versiune a Întâlnirii din pământuri ("România literară", 9 mai 1974):

"Desfăşurarea se poate citi ca pe un mit al regenerării, al redeşteptării la viaţă. Sau ca un basm cu oameni buni şi răi, în care cei răi strălucesc. Depăşind conjunctura şi folosindu-se de ea, Ilie Barbu rămâne un personaj exemplar, conceput dintr-o răsuflare, un prototip uman superior, un animator al dialogului, liber de prejudecăţi şi constrângeri, înţelegând mai mult, trăind mai viu şi mai intens o experienţă fundamentală. Şi el va trebui să accepte, cu filozofică înţelepciune, dar şi cu puţină resemnare, că nu toţi oamenii sunt la fel şi că oamenii, aşa cum sunt ei, nu prea îi seamănă. Reveria consonanţei umane străbate această nuvelă antologică..." Şi: "În epoca literară respectivă, pe care o întrecea de la distanţă, Desfăşurarea se citea de noi, tinerii, cu sentimentul unei mari surprize. Iată, ne-am zis, se poate scrie şi aşa!"

Frazele inaugurale ale Desfăşurării se schimbă mereu. Marin Preda ştie că "fraza inaugurală" e decisivă pentru ritmurile şi semnificaţiile adânci ale operei. Trebuie ca personajul lui să se trezească într-un anumit context - un context care să evoce naşterea altei lumi. Să dea semnificaţie trezirii. În ediţia a doua, ESPLA, 1954, Desfăşurarea începe aşa: "Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, uşor şi liniştit ca din nimic, cu toate că se culcase seara frânt de osteneală. "Uite, domnule, s-a făcut dimneaţă", gândi el cu mirare. Vru s-o scoale şi pe muiere, dar o mai lăsă; abia se revărsaseră zorile."

În ediţia revăzută din 1964 (Editura Tineretului, Biblioteca şcolarului) există sublinieri noi - există un timp nou care trebuie şi el numit. E vorba (în stilul discursiv al "realismului socialist", dar şi în stilul unor echivalenţe care să anuleze regimul lozincard) de "o zi mare":

"O zi mare, chiar dacă îi descrii şi intervalele dintre clipe, nu numai clipele, tot seamănă cu o zi obişnuită./ Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, uşor şi liniştit, ca din nimic, cu toate că se culcase seara frânt de osteneală. Se trezi ca de obicei, cu capul la marginea căpătâiului şi în locul unde trebuia să fie capul lui, era al muierii. Uite, domnule, s-a făcut dimineaţă, gândi el cu mirare."

În Ediţia Opere, Editura enciclopedică, 2002, dispare "ziua cea mare" şi încărcătura filozofardă şi Ilie Barbu îşi trăieşte trezirea cu o inocenţă care pune accentul pe renaşterea personajului. Deşi fusese obosit, "murise", iată, e liniştit, cu ochii limpezi:

"Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, uşor şi liniştit, cu toate că se culcase seara frânt de oboseală. Se trezi ca de obicei, cu capul la marginea căpătâiului şi în locul unde trebuia să fie capul lui, era capul muierii."

Procesul viitorizării rămâne central în toate cărţile lui Preda. Ce se va întâmpla astăzi, după trezire? Dar mâine? Cum va arăta lumea de mâine? În Ana Roşculeţ, în textele anilor cincizeci, chiar în Risipitorii şi Moromeţii II întrebarea funcţionează cu neobişnuită energie. Ea rămâne şi în Marele singuratic şi în Delirul. În Desfăşurarea ea sună aşa (Marin Preda nu o va modifica în ediţiile viitoare - vezi ediţia 1954, p.14):

"Ilie Barbu nu ştia mai mult decât alţii, ba chiar îi scăpau unele lucruri, cum era, de pildă, alegerea preşedintelui gospodăriei. Pentru el principalul era că aveau să înceapă o viaţă cum nu mai fusese vreodată: să are, să semene şi să culeagă bucatele la un loc, apoi să le împartă după munca fiecăruia. Dar cum se vor petrece toate acestea, cine o să aibă grijă ca lucrurile să iasă bine, cine o să fie tras la răspundere dacă ceva o să iasă prost, toate astea nu i se păreau lui Ilie nişte lucruri la care să se gândească în mod deosebit. Principalul era că viaţa cea veche era lovită acum chiar în temelia ei. De-aici înainte oamenii se vor băga în seamă şi se vor împrieteni nu după câte pogoane are fiecare, după câţi cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească şi să se poarte în viaţa nouă care începea." (s.n.)

Ce se va întâmpla mâine, iată întrebarea fundamentală a operei sale de tinereţe.

În ediţiile definitive, Ilie Barbu visează: "Ilie închise ochii şi, pe jumătate ad ormit, visă lumina zilei şi o întindere nesfârşită de pământ. I se părea, vedea cum gospodăria treiera prima ei recoltă şi Ilie ştia pe dinafară câte zile-muncă are fiecare. Da, se cântăresc sacii aşa cum văzuse el că se făcea la gospodăria de Dor Mărunt. Brigman, magazionerul, stătea cu plaivazul la ureche şi făcea prinsoare cu Niculae Burcea că au să iasă peste 2500 de kilograme la hectar."

"La Marin Preda (...) visul e, în mod curios, un corolar al stării de semitrezie, în care conştinţa continuă, pe anumite parcele, să fie activă, iar tangenţa lui cu realitatea de toate zilele naşte o ambiguitate încărcată de fior poetic. După ce traversează lunga perioadă a înfruntării pericolelor elementare, cu nădejdea aclimatizării, cu tenaticitatea dată de iubire, Călin trebuie să rezolve din nou, şi pe tărâmul imaginat, dilemele convieţuirii între oameni, să reintroducă apologia divinităţii, ideea binelui şi a răului, chinul păcatului, normele legii, spre a împiedica alunecarea în abisul instinctelor (S. Damian, Intrarea în castel, Ed. Cartea Rom., 1970, p. 41).

Mai citam şi altădată paginile din Risipitorii (ed.I) în care Constanţa discută cu dr. Sârbu despre lumea de mâine. Şi apelează la o imagine din Adolescentul:

Puţine pagini sunt mai explicite, în acest sens, decât aceea care încheie ediţia întâi a Risipitorilor. La mirarea doctorului Sîrbu că învăţătoarea este încântată de Adolescentul lui Dostoievski (alte cărţi ale lui Dostoievski, mai bune, zice medicul, nu i-au plăcut ) Constanţa răspunde:

"- Poate mi se pare mai interesantă, zise ea. Versilov, dacă îţi aminteşti, are o viziune, treaz fiind, când se uită la un tablou cu Acis şi Galateea, care exprimă ceva din visul de aur al omenirii. Cum o să arate omenirea după ce toţi zeii şi divinităţile au fost detronaţi? Ce o să facă omul fără ele? Oamenii se vor apropia unii de alţii simţindu-se orfelini şi or să se iubească toţi într-o mare frăţietate, zice acest Versilov, şi după aceste amănunte înţelegi că e vorba chiar de epoca noastră, când se va termina şi se va construi tot ce ne propunem noi să construim, şi că în perioadă de muncă încordată nu o să se prea observe lipsa divinităţii şi a stăpânilor detronaţi, dar pe urmă, zice acest erou, deodată oamenii vor descoperi singurătatea lumii şi va creşte în ei fraternitatea asta de orfani. Tu te simţi orfelin? " (s.n.)

Aceasta este, la zece ani de la apariţia Anei Roşculeţ şi la opt de la apariţia Desfăşurării întrebarea. Doctorul Sîrbu, prin intermediul se afirmă tezele Preda 1960 îi răspunde ("aşa de crâncen" încât trebuie să ascultăm nu doar vocea, ci şi ecourile ei interioare):

"Ideea că am fi putea orfelini e exclusă. Singura grijă care ia proporţii mari în conştiinţa unui om este cum să nu se piardă pe sine.,"

Întrebarea va rămâne până la ultima carte, răspunsurile se vor schimba de la roman la roman. În deceniul dintre Ana Roşculeţ şi Risipitorii, Utopia începe să devină o figură de stil. Nu o posibilitate a devenirii lumii, ci un instrument de lucru al scriitorului, mai preocupat de imaginarul său mântuitor decât de soluţiile socialismului ştiinţific.

CARTEA ESTE IN STARE FOARTE BUNA, PUTIN FOLOSITA

PENTRU ORICE INFORMATIE FOLOSITI FORUMUL SAU DISCUTIILE PRIVATE

VIZITATI SI CELELALTE LICITATII ALE MELE!

PRET: 10 RON + TAXELE POSTALE 

Modalitati de livrare si plata

LIVRARE

In Constanta

  • - Predare personala in max. 3 zile lucratoare

In Romania:

  • - Prin Fan Courier - 17,00 Lei in max. 4 zile lucratoare Garantia de Livrare

  • - Prin Posta Romana - Coletarie - 12,00 Lei in max. 6 zile lucratoare

PLATA

  • - La predare
  • - Ramburs
  • - Ramburs cu Garantia de Livrare GdL

    Curierul special îți livrează produsul pe care tu îl achiți la primire. Dacă produsul nu este ca în descriere, îți recuperezi banii, inclusiv taxele de transport.

  • - Online

Politica de retur

  • - Produsul se poate returna in maxim 3 zile lucratoare
  • - Metoda de retur: Ramburs contravaloare produs
  • - Costul transportului va fi suportat de catre cumparator
  • - Alte detalii: Retur acceptat in conditiile Garantiei de Livrare
Optiunea ta
INTALNIREA DIN PAMANTURI. DESFASURAREA de MARIN PREDA
CUMPARA
Pret curent:
1000 Lei
Comanda minima:
1 bucata
Cantitatea:
Fii primul care scrie un review

Spune-ti parerea acordand o nota produsului

Adauga review