Interogativitatea in procesul de mediere ? Adina-Giorgiana Simionescu

PREZENTARE CARTE În toate formele și domeniile în care se manifestă, medierea este în esență o activitate de comunicare în care schimburile dintre părți și mediator se realizează mai ales prin întrebări și răspunsuri. Mai exact, după cum subliniază doamna Adina-Giorgiana Simionescu de mai multe ori, mediatorul are ca misiune principală adresarea celor mai potrivite întrebări, în funcție de context, de gradul de pregătire și de interesele părților aflate în conflict, de scopul urmărit în procesul de mediere, de natura și domeniul în care apare conflictul etc. Iar părțile sunt puse în situația de a găsi răspunsurile potrivite care să faciliteze încheierea conflictului în favoarea acestor părți. Într-un astfel de proces complex și de durată, intervin diverse facultăți și competențe de natură rațională, afectivă, volitivă, ca și diferite credințe și obiceiuri, capacitatea de a coopera, dorința de a ajunge la o soluție etc. Toate acestea se formează în cea mai mare măsură în cadrul unui proces instructiv-educativ, având ca obiectiv principal buna conviețuire a oamenilor. Prof. univ. dr. Contantin Grecu Miza temei pusă în discuție, medierea, este importantă atât juridic, întrucât degrevează completele de judecată de cauze care pot fi soluționate alternativ, cât și educativ, întrucât deschide o cale rațională și civilizată rezolvării conflictelor. Medierea este abordată ca proces comunicațional transformațional, care implică evaluarea argumentelor și examinarea raționamentelor pe care se întemeiază aceste argumente. Or, din această perspectivă, întrebarea devine axa medierii. În acest proces, intrumentul de lucru al mediatorului este întrebarea care investighează obiectivele, valorile și credințele persoanei chestionate. Prof. univ. dr. Aurel Codoban Pornind de la nevoia mărturisită de a înțelege în profunzime mecanismele procesului de mediere, ca mediator de profesie și ca formator acreditat în mediere, autoarea s-a aplecat cu stăruință asupra unuia dintre aceste mecanisme, cel al interogativității, adică asupra punerii de întrebări ca identificare și formulare de probleme, asupra formulării și ascultării/înțelegerii răspunsurilor la întrebări sau a soluțiilor la probleme, asupra explicitării și schimbării sau modificării presupozițiilor care stau în spatele întrebărilor/problemelor și răspunsurilor date la ele, precum și asupra altor elemente care indică rolul pe care contextul îl joacă în intervenția discursivă a mediatorului, în fixarea și atingerea scopului procesului de mediere în cauză prin utilizarea adecvată a mijloacelor de care mediatorul dispune în contextul dat. Prof. univ. dr. habil. Gheorghe Clitan