Johann Schlatter -Cultura occidentala si arh. romaneasca (1831-1866) H. Moldovan

PREZENTARE

Volumul, publicat la editura Simetria, prezinta arhitectura valaha a primei parti a secolului al XIX-lea prin prisma activitatii elvetianului Johann Schlatter (1808-1865), profund implicat in complexul proces de modernizare. In ciuda criticilor ulterioare, din documentele pastrate reiese faptul ca Schlatter s-a bucurat de consideratia contemporanilor precum si de increderea autoritatilor statului.

In paralel cu implicarea in unele dintre cele mai insemnate proiecte publice (Gradina Kiseleff, Universitatea si Teatrul National din Bucuresti etc.), in 1844, la sugestia lui Vladimir Blaremberg, conducerea interventiilor asupra constructiilor manastirilor medievale din Tara Romaneasca ii era incredintata lui Schlatter, acesta fiind numit „arhitect manastiresc“. Pana spre 1865, Schlatter s-a ocupat de cateva zeci de ansambluri monastice si biserici: Tismana, Bistrita, Arnota, Dealu, Cozia, Negoesti, Snagov, Mitropolia din Targoviste sau cea din Bucuresti, Antim, Radu-Voda etc.