Leagănul pisicii – Maurice Baring, Editura Capitoliu, ediție anii ’90

Un roman clasic englezesc în traducere veche, cu farmec de anticariat și copertă romantică picturală. Volumul este romanul Leagănul pisicii de Maurice Baring, în traducerea Georgetei Pădureleanu, apărut la Editura Capitoliu (Capitoliul), București, începutul anilor ’90. Identificarea se potrivește cu descrierile exemplarelor de Capitoliu din anticariate: format mediu, cca 388–390 pagini, copertă brosată, roman. Textul este traducerea romanului clasic al lui Baring Cat’s Cradle, un roman de destine și iubiri plasat pe fundalul unor evenimente istorice europene. Ediția Capitoliu reintroduce în circuitul românesc un autor englez rafinat, mai puțin accesibil azi în librăriile noi, dar prezent constant în oferta de anticariat. Coperta folosește o reproducere de pictură romantică – o tânără așezată într-un peisaj vag, în nuanțe calde – încadrată de titlul cu font decorativ galben. Este o grafică tipică pentru romanele de dragoste traduse în anii ’80–’90, cu accent pe atmosfera picturală și pe componenta sentimentală a textului. Hârtia este de tip ziar mai gros, acum îngălbenită uniform. Starea de conservare a exemplarului este acceptabilă spre bună: coperta prezintă cute multiple pe verticală lângă cotor, colțuri tocurite, mici ciupituri la margini și urme de frecare; totuși nu se văd lipsuri mari sau rupturi structurale. Cotorul pare încă solid, iar blocul de pagini pare complet. Interiorul, după tonul hârtiei de pe pagina de titlu, este bronzat dar relativ curat, fără pete mari sau sublinieri vizibile în fotografie. Ca valoare culturală, volumul aparține zonei de beletristică tradusă de epocă, un segment foarte frecvent pe piața de anticariat, dar căutat de cititori pentru traducerile „clasice” și pentru atmosfera editorială a anilor ’80–’90. Pentru un colecționar de literatură universală în traducere românească sau pentru cineva care urmărește edițiile Capitoliu/Capitoliul, această carte e o piesă plăcută, fără a fi rară. Într-o bibliotecă tematică, volumul arată bine pe raftul de „beletristică de anticariat” sau în combinație cu edițiile Eminescu (1978) și Curtea Veche / Jurnalul Național (2010), pentru a ilustra istoria traducerilor românești din Maurice Baring.