Lot de corespondenta Dan Smantanescu , carti postale , scrisori , fotografii

D 4 . Fotografia este de dimensiunile unei ilustrate. Pret pentru intreg lotul . Dan Smantanescu a fost secretarul lui Nicolae Iorga si profesorul Regelui Mihai .Profesor de limba şi literatura romană la clasa palatină , Dan Smântănescu (n. 1909, Bucureşti – d. 2000, Bucureşti) a fost un publicist, traducător şi istoric literar. Conform mărturiei Elisavetei Nica, Dan Smântănescu i-a povestit despre Regina Maria, ca martor ocular direct al evenimentelor: Am văzut-o cum înainta în tranşeele de luptă prin nămolul până la genunchi, ca sa mângâie frunţile răniţilor . A urmat la Bucureşti Liceul Matei Basarab, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie, fiind licenţiat magna cum laude în 1931. A devenit, în an anul următor , diplomat al Institutului Superior de Arhivistică şi Paleografie. În perioada 1931-1940 a fost secretar particular al lui Nicolae Iorga, în răstimp, în 1936, luându-şi doctoratul. Bibliotecar la Arhivele Statului (1933-1934) şi la Academia Română (1934-1937), profesor de limba română la Colegiul Sf. Sava, Liceul Matei Basarab, Liceul Mihai Viteazul , Institutul Militar Muzical din Bucureşti (1933-1955), funcţionar la Straja Ţării (1938-1940), din 1956 a predat istoria literaturii universale şi istoria artelor la Conservatorul Ciprian Porumbescu. Veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societăţii Prietenii istoriei literare, în cadrul căreia adesea a conferenţiat, preşedinte al cenaclului literar-cultural Octavian Goga. La Sepia, în 1931, a asigurat rubrica de polemică : De toate, la Epoca, în 1933-1934, a fost titularul rubricii Cronica literară, iar la Revista generală ilustrată, în 1938, a ţinut altă rubrică, intitulată :Gând, vorbă şi slovă scrisă . Autor a zeci de cărţi, sute de prelegeri şi mii de articole publicate. A colaborat cu încercări critice şi cronică literară la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Albina”, „Răsăritul”, „Ţara noastră”, „Neamul românesc”, „Tinerimea română”, iar mai târziu la „Astra”, „Argeş”, „Tomis”, „Orizont”, „Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta şi tehnica grafică” etc. A condus, ca redactor, revistele „îndreptar” (ianuarie-aprilie 1936) şi „Da şi nu” (martie-decembrie 1936), a fost redactor-şef la „Orfeu”, revista studenţilor de la Conservatorul bucureştean. De interes documentar, prin valorificarea unor documente şi informaţii de arhivă, sunt lucrările cu privire la cultura şi literatura din epoca medievală (Matei Basarab, Rafail Monahul, Ion Neculce) sau din secolul al XIX-lea (Nicolae Bălcescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Mihail Strajanu). Smântânescu a fost şi autor al unor scrieri cu caracter memorialistic sau numai evocator, care pun în lumină figuri din spaţiul istoric ori cultural-literar românesc. Opera • Mişcarea sămănătoristă, prefaţă de Nicolae Iorga, Bucureşti, 1933; • Organizarea naţiunii, 1940; • Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma şi Vasile Dinu), Bucureşti, 1964; • Fantastica aventură, Bucureşti, 1969; • Drumurile lui Ion Neculce, Bucureşti, 1984; • Convorbiri cu Dimitrie Cuclin (în colaborare cu Ella Istratty), Bucureşti, 1985; • Eşafodul din Bosfor, Bucureşti, 1995; • Amintiri din lumea cealaltă, Bucureşti, 1996; • Titanul Nicolae Iorga, Bucureşti, 1996. Ediţii • Cronica faptelor regale. Cu discursurile M.S. Regelui Carol II în 1937-1938, I-II, Bucureşti, 1938-1939; Carol II. Lozinci regale , Bucureşti, 1939 • Scrisori inedite ale unor muzicieni români, Bucureşti, 1955; • Octavian Goga, Poezii inedite, Bucureşti, 1973; • Portrete şi autoportrete. Cântăreţi români, Bucureşti, 1974.