Ludwig Wittgenstein - Jurnale 1914-1916 + Tractatus logico philosophicus logica

Autor: Ludwig Wittgenstein

Titlu: Tractatus logico-philosophicus / Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice

Editura: Humanitas

An aparitie: 1991 / 2010

Nr. pagini: 150 / 224

starea cartii: foarte buna

Descriere: Tractatus logico-philosophicus: „Adevărul gîndurilor comunicate aici mi se pare a fi intangibil şi definitiv. Sînt, aşadar, de părere că, în esenţă, am rezolvat problemele în mod definitiv. Şi, dacă nu mă înşel în această privinţă, atunci valoarea acestei lucrări constă în aceea că a arătat cît de puţin s-a realizat prin faptul că aceste probleme sînt rezolvate.Scopul filozofiei este clarificarea logică a gîndurilor. Filozofia nu este o doctrină, ci o activitate.O operă filozofică constă în esenţă din clarificări.Rezultatul filozofiei nu sînt «propoziţii filozofice», ci clarificarea propoziţiilor. Pînă şi atunci cînd toate problemele ştiinţifice posibile primesc un răspuns, problemele noastre de viaţă încă nu sînt cîtuşi de puţin atinse. Desigur că în acest caz nu mai rămîne nici o întrebare; şi tocmai acesta este răspunsul.

Îndoiala poate exista doar acolo unde există o întrebare; o întrebare, doar acolo unde există un răspuns; iar acesta, doar acolo unde se poate spune ceva.“ (Ludwig WITTGENSTEIN)

„Să construieşti o teorie a logicii care să nu fie în nici un punct al său evident greşită înseamnă să realizezi o muncă de o extraordinară dificultate şi importanţă. După părerea mea, cartea domnului Wittgenstein are acest merit, ceea ce o face de neignorat pentru orice filozof cu preocupări serioase.“ (Bertrand RUSSELL)

Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice: Volumul de fata pune la dispozitia cititorului roman doua texte care ilustreaza in chip deosebit dezvoltarea interna a filozofiei lui Wittgenstein in perioada de tinerete. Ele incadreaza temporal scrierea Tractatus logico-philosophicus, dupa redactarea careia Wittgenstein a renuntat la preocuparile filozofice, reluandu-le abia peste un deceniu.
Astfel reunite, cele doua texte ne arata, pe de o parte, cum a luat nastere Tractatus-ul si, pe de alta parte, care anume probleme au dus la abandonarea definitiva a conceptiilor din aceasta carte. Am putea spune ca, potrivite precum doua lentile, ele ne ajuta sa ne focalizam privirea asupra „primei filozofii“ a lui Wittgenstein si mai cu seama asupra acelor probleme care vor face ca din ea sa ia nastere, mai tarziu, dupa o tranzitie indelungata, o „a doua filozofie“.Una dintre cele mai grele sarcini ale filozofului este de a gasi locul unde il strange pantoful.

„A nu te preocupa de ceea ce ai scris candva! Sa reincepi intotdeauna sa gandesti cu prospetime, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.“

„Pentru filozof, arta cea mai mare este de a nu ajunge sa se ocupe cu intre-bari care nu il privesc.“

„Cuvintele sunt ca o pojghita deasupra unei ape adanci.“

„Numai din constiinta unicitatii vietii mele iau nastere religia – stiinta – si arta.“