Manuscris al scriitorului Radu Boureanu , poet , prozator , dramaturg , eseist

D10.Format A4 .

Radu Boureanu (9 martie 1906, Bucureşti - 5 septembrie 1997, Bucureşti) este un poet, prozator, dramaturg, eseist şi traducător. Este descen­dentul unei vechi familii moldoveneşti; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tra­tate de tactică şi pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat şi scriitor, mama - Jeanne Boureanul (născută Michel, de origine franceză), profesoară. Face liceul în Bucureşti („Mihai Viteazul" şi „Matei Basarab") şi Bazargic, apoi urmează cursurile Academiei de Muzică şi Artă Drama­tică, la clasa Luciei Sturdza Bulandra, absolvite în 1931. Între 1929 şi 1947 este, cu întreruperi, actor la Teatrul Naţional din Bucureşti, apoi se dedică scrisului. A debutat cu poezie în „Ritmul vremii" şi „Adevărul literar artistic", dar se face cu­noscut şi apreciat de Mihail Dragomirescu cu o poemă publi­cată în „Lumea" de la Iaşi, dedicată lui Mihail Sadoveanu şi intitulată Cherhanaua de altădată, cherhanaua de acum. Mai colaborează la „Bilete de papagal", „Gândirea", „Vremea" şi scrie la revista „Azi", în colecţia căreia îşi publică şi primul volum de poezii, Zbor alb (1932). ntre anii 1936 şi 1940, a condus revista de turism şi artă „România", a îngrijit suplimentul „Caiet de poezie" al „Vieţii româneşti", al cărei redactor-şef va deveni între 1967 şi 1974. Ca poet a obţinut mai multe premii naţionale şi internaţionale (începând din 1933), concomitent realizând şi o remarcată creaţie de pictură (a participat şi a fost premiat la Saloanele Oficiale cu începere din 1942). A mai scris şi critică de artă, memorialistică, proză, teatru, ca şi literatură poematico-dramatică, şi a făcut numeroase traduceri.Personalitate proteică, fecundă şi contemplativă, cu o vibraţie lirică bine temperată de o cultură vastă şi perfect asimilată, Boureanu întruchipează cum nu se poate mai exemplar dictonul antic ut pictura poesis. Poet, pictor, actor, muzician, remarcabil printr-un talent aproape egal în toate aceste do­menii, el tinde mereu parcă să refacă pierduta sinteză a artelor, să fie un artist total, căci fiecare creaţie se resimte de infiltraţiile celorlalte: poezia sa, de un lirism meditativ, cu gesturi solemn-teatrale, compusă în ritmuri muzicale, sugerează parnasian tablouri de un colorit intens: „în care lume fi-vor: cuvinte, ritm, culori / Să nu fi prins rugină, scăzând sub timp lumina?" (Cuvintele, culorile).

Opera

• Zbor alb, Bucureşti, 1932;

• Fata din umbră, Bucureşti, 1936;

• Golful sângelui, Bucureşti, 1936;

• Viaţa Spătarului Milescu, Bucureşti, 1936;

• Enigmaticul Baikal, Bucureşti, 1938;

• Cai de Apocalips, Bucureşti, 1939;

• Sângele popoarelor, Bucureşti, 1948;

• Lupii, Bucureşti, 1952;

• Cazul Benet (în colaborare cu Horia Deleanu), Bucureşti, 1954;

• Fata de pe Mureş, Bucureşti, 1955;

• Satul fără dragoste, Bucureşti, 1955;

• Versuri alese, Bucureşti, 1955;

• Ceaşca, Bucureşti, 1956;

• Umbra stelelor, Bucureşti, 1957;

• Cântare cetăţii lui Bucur, Bucureşti, 1959;

• Moartea morilor de vânt, Bucureşti, 1961;

• Versuri, prefaţă de I. Vitner, Bucureşti, 1961;

• Inima desenată, Bucureşti, 1964;

• Între Marea Albă şi Marea Neagră, Bucureşti, 1964;

• Ustiine sau Colina goală, Bucureşti, 1965;

• Cheile somnului, Bucureşti, 1967;

• Cocoşi de vânt, Bucureşti, 1968;

• Solara noapte, Bucureşti, 1969;

• Vioara cosmică, prefaţă de Ov. S. Crohmălniceanu, Bucureşti, 1969;

• Piramidele frigului, Bucureşti, 1970;

• Mâinile orelor, Bucureşti, 1971;

• Funia de nisip, Bucureşti, 1972;

• Scrieri, I-IV, Bucureşti, 1972-1979;

• Ce oră e în lume, Bucureşti, 1973;

• Harap Alb, Bucureşti, 1974;

• Planeta curată, Bucureşti, 1976;

• Frumosul principe Cercel, Bucureşti, 1978;

• Planeta nebunilor, Bucureşti, 1979;

• La nord de Aldebaran - Au Nord de Aldebaran, ediţie bilingvă, traducere de Gina Argintescu-Amza, prefaţă de Al. Balaci, Bucureşti, 1981;

• Frumuseţile oarbe, Bucureşti, 1982;

• Snop de fulgere, 1985;

• Oceanul întrebărilor, Bucureşti, 1985;

• Albastra umbră a tristeţii, Bucureşti, 1986;

• Văzuţi în oglinda timpului, Bucureşti, 1987;

• Dulce uragan, Bucureşti, 1989;

• Prizonierul norilor, Bucureşti, 1996.