NODUL DACIC de IOAN MARCHIS , 2014

NODUL DACIC de IOAN MARCHIS

EDITURA EIKON , 2014

194 PAG.

stare foarte buna

Simbolurile sau semnele primare, arhetipale, aflate in memoria ancestrala a culturilor preistorice au reusit sa patrunda si sa supravietuiasca pana azi in cultura populara prin diferite forme (orale, scrise si incizate pe vase, caramizi sau placute de piatra si lut, pe statuete si oua incondeiate, precum si alte obiecte de ritual sau casnice). Frecventa cu care aceste semne au bombardat imaginarul a determinat aparitia unui depozitar de memorie genetica a cunoasterii umane, sensibile si rationale, construindu se in diverse structuri intime ale formelor de limbaj verbal si non verbal.
Semnele geometrice ale preistoriei, in toate culturile vechi, traverseaza mileniile cu o precizie si o liniaritate provocatoare.
Reprezentarile arhetipale ale Maramuresului sunt impinse in forme plastice de o energie ce locuieste in spatele constientului, fiind incarnate in toate gesturile si ritualurile traditionale, devenind ele insele (semnele si simbolurile) parte a anatomiei simtirii si exprimarii atat plastice, cat si literare sau artistice in general.
Aceasta aura a Traditiei Primordiale, ce haladuieste in Carpati pe o arie concentrica foarte larga, nu a venit de aiurea, ci s a nascut aici, asa cum dovedesc tot mai multi oameni de stiinta din lume, dar si vechile si noile cercetari arheologice, istorice, etnografice, lingvistice, efectuate in acest spatiu.
Unul din importantele simboluri nascute in aceasta arie a Traditiei Primordiale si pastrate in anumite variante, doar aici in Maramures, este Nodul Dacic, sub toate formele lui exprimate in diverse materiale si forme, in spatiu, in relief sau in plan, pe covoare si materiale textile, in lemn sau ceramica, in piatra sau in vestimentatie, dar si in literatura populara, in mituri, legende, basme, cantece, hori, descantece, masti, teatru popular si altele.
Nodul e unul dintre simbolurile sacre ale omenirii ce isi contin „materialmente” sensul. El este o definitie plastica a Principiului, insa in el taina Principiului nu e nici relevata, nici nerelevata, caci aceasta taina nu se lasa explicata prin cuvinte si nici epuizata prin simtire, intelegere, iubire. Principiul este si nu este in Nod. El nu poate fi tintuit si epuizat acolo, dar nici nu poate fi dislocat de acest simbol. Imaginea Principiului in Nod este arhetipala si se proiecteaza pe ecranul constientului venind din spatele limbajului.
Nodul e un fel de proiectie holografica a Principiului si are o arie de efervescenta subconstienta si halucinatorie. Principiul este atat in afara noastra, cat si in noi, insa el trebuie sa fie „construit” ca sa fie inteles.
Nodul e o constructie reala, imaginara si magica in acelasi timp.
Va propun, asadar, in aceasta lucrare, cateva experiente de cunoastere a acestui desavarsit arhetip plastic al Traditiei Primordiale.

Ioan Marchis