Specificatii
R2. 68 pagini, semnata de Iacob Groper, o personalitate a evreilor
din Romania. Iacob Groper s-a născut la 21 august 1890, la
Mihăileni (Dorohoi), a studiat la Universitatea din Iaşi, a scris
în idiş, iar în 1964, cu patru ani înainte de a se săvârşi din
viaţă, s-a stabilit în Israel, la Haifa( m.12 decembrie 1968) La
început a fost cunoscut mai mult în presa evreiască din Lvov şi
Vilna, apoi la Bucureşti, Londra, în lume. Enric Furtnă a fost unul
dintre traducătorii săi de limbă română. De numele lui Groper este
legat clubul cultural Toynbee Hall din Iaşi, el a fost prieten cu
pictorul român-israelian Reuven Rubin, i-a cunoscut pe Şalom
Alehem, Chaim Weizman, AL Zissu, Fundoianu, Ludo, ş.a. Camil
Baltazar a scris cu entuziasm despre Groper, de asemenea Galaction,
Sadoveanu, Eugen Lovinescu. Una dintre realizările ce nu pot fi
trecute cu vederea, ale lui Groper, a fost traducerea din ebraică
în idiş a Psalmilor, gerst care putea fi interpretat ca o blasfemie
de către ultrareligioşi sau de unele cercuri rabinice.
Popularitatea sa în Moldova a fost mai mare, faţă de alte zone ale
ţării. In Israerl, o stradă din Aşkelon poartă numele său de circa
3o de ani. Un frumos poem este închinat lui Iehuda Macabeul, fiul
lui Matitiahu, iniţiatorul răscoale de eliberare a evreilor de sub
stăpânirea lu Antiohos, regele elen.Graficianul I.Ross ne-a lăsat
un portret expresiv al poetului, cu ochii săi mari, de culoarea
mării, fruntea înaltă, era un bărbat frumos. Inspirată din mediul
familial (i-a dedicat mamei câteva poeme), din viaţa ştetlului,
Groper poate fi considerat cel mai important ppoet de limbă idiş pe
meleagurile româneşti. Printre traducătorii păoeziei sale se numără
Barbu Nemţeanu, Nina Cassian,Emil Dorian, M.Rudich, Camil Baltazar,
ş.a. S-a făcut totuşi puţin pentru cunoaşterea operei sale. In
interbelic era mai mult publicat în revista tineretului evreu,
HASMONEEA. Reproducem, din IZVOARE, revista scriitorilor de limba
română din Israel, o strofă dintr-un poem tradus de Ştefan Iureş –
Peste ape ne desparte/ liniștea. Văzduhu-i mut./ Neclintind, până
departe/ Floarea, iarba au tăcut. Lirica lui Groper este perenă, ea
sună proaspăt pentru cititorul actual. Volumul care l-a făcut mai
cunoscut a fost „In umbra unei pietre” (1934) .Au scris cu multă
dragoste despre omul şi poetul Groper Marius Mircu şi Marcel
Marcian, fraţii lui Solomon Marcus, singurul care trăieşte, care nu
ştim dacă l-a cunoscut. Haskalian convins, Groper a fost unul
dintre susţinătorii curentului cultural „Licht”, după numele
revistei cu acelaşi nume, în preajma primului război mondial.Tot el
l-a influenţat pe Iţic Manger să renunţe la limba germană şi să
scrie în idiş. Căsătorit cu o fiică de bancher, Gina, care s-a
sinucis din pricina instabilităţii sale, Groper a moşteni o avere,
a cumpărat imobile la Berlin, dar venirea la putere a comuniştilor
, în RDG , i-a răpit jumătate din proprietăţi. In ultimii săi ani
de viaţă nu a mai scris. Rolul său a fost de a întreţine flacăra
iudaismului şi idişismului într-o perioadă de asimilism care
primejduia existenţa culturală a evreimii din România. BORIS MARIAN
)
