Oppenheimer. Portretul Unei Enigme, Jeremy Bernstein - Editura Humanitas

Despre Oppenheimer s-a scris enorm, s-a facut un film care a primit multe Premii Oscar, figura lui a inflacarat imaginatia publicului. Si pe drept cuvant. Fizician teoretician stralucit, cu mari contributii in perioada imediat urmatoare aparitiei mecanicii cuantice, conducator al proiectului de construire a bombei atomice in timpul razboiului, audiat apoi, la inceputul anilor 1950, de o comisie guvernamentala care, din motive neintemeiate, i-a retras accesul la documentele secrete din domeniul nuclear, umilindu-l public, si, in fine, director al Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton, una dintre cele mai prestigioase institutii academice din lume, Robert Oppenheimer a avut un destin exceptional, deopotriva tragic, bizar si absurd. Ce deosebeste cartea lui Jeremy Bernstein de celelalte biografii dedicate lui Oppenheimer este faptul ca autorul, el insusi fizician de renume, l-a cunoscut personal pe "parintele bombei atomice" si a fost prieten apropiat cu colaboratorii sai, de la care a obtinut marturii inedite. Ferindu-se de speculatii hazardate, Bernstein se bazeaza pe fapte cunoscute direct sau din surse sigure, citeaza pe larg transcrierile audierii in fata comisiei guvernamentale si alte documente relevante, oferindu-ne o imagine pregnanta a personalitatii lui Oppenheimer. O lectura captivanta, o opera superba. Pentru oricine e interesat sa exploreze aceasta enigma, cartea lui Bernstein e esentiala. - Ray Monk, The Spectator Pentru cineva ca mine, care incearca sa reconstituie acele evenimente, citirea transcrierilor audierilor e necesara din mai multe motive. In primul rand, din simpla lor lungime - 700.000 de cuvinte de marturii - iti poti face o idee despre cum se va fi simtit Oppenheimer. El a stat acolo zi de zi, fumand tigara dupa tigara cand nu depunea el insusi marturie, ascultand cum e denigrat sau aparat. Este uimitor ca a rezistat pana la capat. - Jeremy Bernstein O biografie splendida si concisa... - Steven Weinberg Traducere din limba engleza de Walter Fotescu. Fragment din cartea "Oppenheimer. Portretul unei enigme" de Jeremy Bernstein: "In jurnalul sau, Spender isi povesteste vizita: "Oppenheimer locuieste intr-o casa frumoasa, al carei interior e zugravit aproape in intregime in alb. Are tablouri frumoase. Imediat ce am intrat, mi-a spus: "Acum e momentul sa privim tabloul lui Van Gogh." Am intrat in camera lui de zi si am vazut un foarte frumos Van Gogh cu un soare deasupra unei campii aproape in intregime inconjurata de umbre." Spender continua prin a-l descrie pe Oppenheimer: "Robert Oppenheimer e un barbat cu o infatisare extraordinara. Are un cap de baietas inteligent, cu partea din spate lunga, amintind de acele cranii anume alungite de vechii egipteni. Craniul sau pare fragil aproape ca o coaja de ou, si e sustinut de un gat foarte subtire. Expresia lui e radioasa si in acelasi timp ascetica." Desi descrierea ii surprinde ceva din infatisare, ea omite ochii, lumina ochilor sai albastri. Cei care l-au cunoscut inaintea audierii au spus ca dupa aceea Oppenheimer era un om schimbat - imputinat. Eu nu l-am cunoscut inainte, asa ca nu pot sa confirm. Dar e greu de imaginat cum ar fi putut avea o personalitate mai puternica. Sunt convins ca audierea a fost o lovitura grea pentru el, dar m-am intrebat adesea daca o parte din ce au vazut oamenii dupa aceea nu era ceva ce Oppenheimer voia ca ei sa vada. Am fost martor la un moment care poate da credibilitate acestei pareri. Intr-o sambata dimineata ma aflam in biroul meu cand o echipa de televiziune a inceput sa se instaleze in sala noastra de seminar. Howard K. Smith, comentatorul de la stiri, urma sa ia un interviu. Cand Oppenheimer i s-a alaturat si m-a zarit, mi-a spus ca puteam sa raman, cu conditia sa stau intr-un loc de unde el sa nu ma vada. O cerere foarte ciudata. Pe urma a inceput interviul, iar Oppenheimer i s-a adresat lui Smith cu acea voce joasa cu care vorbea despre sine in public. Cand camera de luat vederi s-a oprit, vocea s-a schimbat. A discutat cu Smith despre cele mai bune restaurante frantuzesti din New York si despre croaziere in Caraibe. Familia Oppenheimer avea acum o proprietate pe St. John, una dintre Insulele Virgine. Zilele de la Perro Caliente trecusera de mult."