Pilde filosofești (română). Iași, 1844

Sentenții sau pilde filosofești. A treia tipărire, în epoha Preînălțatului Domn Mihail Grigoriu Sturza V(oe)v(od). Cu învoirea Preosfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Sucevei și Moldaviei, Kyrio Kyrio Meletie. Prin osteneala și cheltuiala Protosinghelului Nectarie Frimu. Iașii, în tipografia Sf(i)nt(ei) Mitropolii, 1844. 222 p. (cu signat.) : il. ; 8° (16 cm.), 18 R (13 x 8 cm.) Ediție rară. Nu există un post bibliografic individual, în BRM III, unde este citată doar afirmația lui N. Iorga din ediția 1909. Dimitrie Iarcu menționează o ediție ieșeană din 1847. Ed. I: Târgoviște, 1713 (prin Gheorghe Radovici) Ed. a II-a: Râmnic, 1783 (prin Constantin Mihailo Popovici și Mihai Popovici), cu o ediție sincronă, de Sibiu, lucrată de Mihai Dir și Radu Râmniceanul (tipografi și diortositori) Titlul de intrare în materie: “ Sentenții sau pilde filosofești tălmăcite din grecește în românește”. Tipar negru pe suport manufacturat, subțire, cu pontuzouri și filigrane; numerotație cu cifre arabe, care include foaia de titlu, cu colocifrele plasate în centrul albiturii superioare, între două motive florale stilizate, de compoziție tipografică. Signatura cu slovocifre majuscule, prezente doar pe primele foi ale caietelor. În xilogravură sunt chenarul foii de titlu, din lujeri scurți ordonați sub forma unor spirale continue și letrinele albe pe fond întunecat, decorat cu motive fitomorfe simetrice. La sfârșitul opusculului, o vinietă cul-de-lampe cu tulpini înflorite. Exemplar complet, în stare bună; în pofida suportului ondulat, cu pete diverse și patină vulgară, textul și ornamentele sunt foarte clare. Pe verso-ul foii de titlu aflăm două însemnări de posesor de la mijlocul secolului al XIX-lea, la scurt timp de la imprimarea volumului, scrise cu chirilice; conform acestora, cartea s-a aflat în posesia șătrarului Costachi Băncescu din Iași, mai înainte de a fi hărăzită protoieriei ținutului Botoșani de (probabil) fratele acestuia, Ioan Băncescu, iconom, în 12 februarie 1845. Dedesubtul primei însemnări, o altă mărturie din 10 octombrie 1846 prin care un anume Dimitrie Andrievici susține că exemplarul ar fi “ acum” în posesia sa. Legătura constă în hârtie ornamentată cu un model compact și continuu de ramuri înfrunzite, sinuoase, de culoare verde-închis, având capetele învolutate, dispuse în șiruri orizontale pe toată suprafața colii; fondul este bej. Învelitoarea este bine conservată, cu cromatism intact, care îmbracă și cotorul îngust, pe a cărui parte superioară se află o etichetă din piele în același ton cu al motivelor decorative, cu laturile de sus și de jos aurite, pe care stă scris oblic, cu chirilice, cuvântul Sentenții. Forzațurile sunt duble, culoarea oului de rață păstrate fără deteriorări sau pete.