Poesii ,vol.II/George Constantin

Pentru a nu fi risipit i de vesnicia trecutului, sau de maretia incomensurabila a viitorului, sau de betesugul auto-maririi pragmatice a eu-lui, a eu-lui umflat in pene multicolore chiar si in timpul caderii in dincolo de logos, trebuie sa avem curajul de a ne cere sa fim lasati sa umblam si in-afara noastra. Sa ne uitam la noi dintr-o parte. La ?cunoaste-te pe tine insuti? dintr-o parte. Macar cu ocheanul rimei. Si inca nu oarecum,