PRAGHER WILLY (ALEXANDER PRAGER, Arhitect)

PRAGHER WILLY (ALEXANDER PRAGER, Arhitect)

Cod produs : GS2520
Editura : WIKING VERLAG BERLIN
An aparitie : 1943
Nr. pagini : 118

"BUCURESTI/BUKAREST" ORASUL CONTRASTELOR/BUKAREST STADT DER GEGENSATZE de WILLY PRAGHER (Arhitect), 1943, Berlin, Editie Bilingva: Romana si Germana, Exemplar in Format MARE (Album, Dimensiuni: 27cm. x 20,5cm.), Exemplar Bogat Ilustrat, Numeroase Planse (Alb/Negru), In Coperta Veche, Originala de Editura, Stare de Conservare: FOARTE BUNA.

Observatii : Alexander Prager alias Willy Pragher, se nascuse la Berlin, in ziua de 4 mai 1908, insa in copilarie a locuit mai mult la Bucuresti, in casa bunicului, faimosul negustor de blanuri de lux Moritz Sigmund Prager, unul dintre stalpii bisericii romano-catolice din Bucuresti. "Casa bunicului" este o sintagma vaga, fiind vorba de un om cu numeroase proprietati in Bucuresti cat si in tara. Fruntas al comertului bucurestean, cum ii placea lui D.Z. Furnica sa scrie, Prager cumparase prin 1887 casa Bellu, de fapt intreaga proprietate a baronului, demarcata de straduta dr. Raureanu, deschisa in 1857, Calea Victoriei, ulicioara numita mai apoi strada Marconi si o portiune din fostul vad al Dambovitei, de curand asanat, devenita strada Ilfov. Intrucat casa, restaurata imediat dupa incheierea Razboiului Crimeii, nu mai corespundea gustului epocii, a fost refacuta dupa planurile arhitectului George Mandrea, arhitectul Eforiei Spitalelor si al Primariei Capitalei, la moda in epoca. Am insistat asupra ei nu doar pentru trecutul, ci si pentru prezentul uimitor. In salonul cel mare al acestei case, cam in acelasi timp cu nasterea fotografului, George G. Assan, presedintele Camerei de Comert, Mauriciu Blank, Sigmund Prager, Nicolae Zanne si Gogu Constantinescu, dupa discutii aprinse, au intemeiat Comisia pentru controlul lucrarilor la Palatul Camerei de Comert, ce urma sa fie construit in conformitate cu planurile arhitectului Stefan Burcus, castigatorul concursului la care participasera 14 arhitecti austrieci, francezi si romani. Aici se reintalneau duminica, dupa liturghie, membrii familiei, majoritatea ingineri si avocati cu pieptul plin de decoratii. I-am cautat, macinat de curiozitate, in "Almanahul High-Life": figurau, prin urmare faceau parte din inalta societate?